18 Minute
Anul 2025 va rămâne în memorie ca un moment de cotitură pentru reglementarea financiară europeană. A fost anul în care teoria a devenit operațională — când Digital Operational Resilience Act (DORA) a intrat în vigoare, când regulamentul Markets in Crypto-Assets (MiCA) și-a arătat consecințele practice, iar AI Act a început să redefinească limitele finanțelor automatizate. Această convergență legislativă a creat un cadru complex pentru instituțiile financiare, fintech-uri și furnizorii de servicii digitale, obligând părțile implicate să ajusteze atât strategii operaționale, cât și modele de conformitate.
În acest context al unor transformări profunde, Lithuanian Fintech Wrap-up of the year 2025 organizat la ROCKIT a găzduit un dialog sincer, de tip fireside chat, care a tăiat prin jargonul obișnuit al reglementării. De o parte a mesei s-a aflat Marius Skuodis, membru al consiliului Băncii Lituaniei, reprezentând unul dintre cei mai progresiști, dar și cei mai atent urmăriți reglementatori ai continentului. În fața lui s-a aflat Chris Crespo, co-fondator al Nordic Fintech Magazine, însărcinat cu întrebările incomode. Conversația a fost tehnică, dar accesibilă, adresând teme precum reziliența operațională, combaterea spălării banilor și integrarea tehnologiilor emergente în sectorul financiar.
Ce a urmat nu a fost o recitare standard a politicilor, ci o reflecție brută asupra așteptărilor neîmplinite din sectorul crypto, asupra „amenințării invizibile” reprezentate de competiție în coborârea ratelor ipotecare și asupra unei viziuni redefinite pentru 2026. Discuțiile au pus accent atât pe detalii practice ale implementării reglementărilor europene, cât și pe implicațiile pentru piața locală și internațională a tehnologiei financiare.
The 2025 Reality Check: "We Are Still Hungry"
Crespo a deschis dialogul recunoscând caracterul istoric al anului. Cu DORA, MiCA și AI Act sosind simultan, presiunea asupra reglementatorului a fost imensă. Prima sa întrebare a lovit în miezul filozofiei băncii centrale: Greutatea conformității a temperat apetitul pentru inovație? Această dilemă este esențială pentru ecosistemul fintech, unde echilibrul între stimularea inovației și menținerea stabilității financiare este tot mai greu de calibrat. În plus, noile cerințe de raportare și control impuse de DORA și MiCA au necesitat investiții substanțiale în infrastructură și resurse umane.
Răspunsul lui Skuodis a fost imediat și combativ. „Suntem angajați în inovație. Am fost întotdeauna. Întrebarea este: cât de rapid ne adaptăm la noile realități?” A subliniat astfel că, în ciuda rigorii crescânde, mandatul reglementatorului rămâne susținerea unui mediu competitiv și inovator. Totodată, a menționat că adaptarea implică atât schimbări legislative, cât și o abordare activă de facilitare a accesului pentru companiile cu potențial real de creștere.
El a punctat realizări concrete drept dovezi că reglementatorul nu și-a pierdut avântul. Emiterea primei licențe MiCA către Robinhood a fost un moment de mare vizibilitate, dar Skuodis a sugerat că urmează și altele („Mă aștept ca altele să vină în curând”). Astfel de licențe reflectă atât capacitatea instituțională de evaluare, cât și interesul investitorilor globali pentru piața lituaniană de servicii financiare digitale.
El a mai subliniat DLT Pilot Regime, un sandbox reglementar de ultimă generație pentru infrastructuri blockchain.
Dar inovația nu a vizat doar startup-urile. Skuodis a atras atenția asupra sectorului bancar tradițional, menționând intrarea PKO, cea mai mare bancă poloneză, și lansarea operațională a FIBU. „Sper foarte mult ca PKO să treacă în curând la o subsidiară normală,” a adăugat el, subliniind presiunea reglementatorului pentru angajamente mai profunde din partea băncilor străine. Aceste dezvoltări indică o tranziție spre o piață mai diversă, în care atât incumbents, cât și nou-veniții contribuie la creșterea competiției și la îmbunătățirea serviciilor pentru consumatori.
The Revolut Effect: The "Invisible Threat" to High Rates
Unul dintre segmentele cele mai convingătoare ale conversației a vizat impactul concret al fintech-ului asupra consumatorului mediu. De ani de zile, lituanienii s-au confruntat cu dobânzi ridicate la creditele ipotecare, un fenomen adesea explicat de experți ca efect al „primei de risc geopolitic”. Această justificare a fost folosită pentru a motiva diferențele de preț între piețele mai stabile și cele percepute ca având riscuri mai mari.
Skuodis a contestat această narațiune cu dovezi din 2025. „Când Revolut a decis să intre pe piața ipotecară, a avut cu adevărat un impact puternic asupra a ceea ce s-a întâmplat aici, în Lituania,” a explicat el. „Ratele la creditele ipotecare au început efectiv să scadă.” Această mișcare demonstrează că introducerea unui jucător digital, cu costuri operaționale mai mici și modele de pricing transparente, poate forța bancile tradiționale să-și regândească strategiile tarifare.
Crespo a denumit inspirat acest fenomen „Amenințarea invizibilă.” Termenul surprinde felul în care competiția digitală nu este întotdeauna zgomotoasă, dar produce efecte palpabile asupra costului de finanțare pentru consumatori. În plus, efectul competitiv se manifestă nu doar prin reduceri de dobânzi, ci și prin produse mai flexibile, digitalizare a proceselor și transparență sporită.
Skuodis a detaliat: „Auzeam de mulți ani că plătim dobânzi mari din cauza riscului geopolitic. Dar gândiți-vă — riscurile geopolitice au crescut recent. Totuși, în același timp, ratele noastre au început să scadă. De ce? Competiția.” Aceasta recunoaștere din partea unui bancher central este semnificativă: validează promisiunea fintech conform căreia challengerii digitali pot determina incumbents să-și îmbunătățească prețurile, chiar și pentru produse complexe precum creditele ipotecare.
Această confirmare servește ca studiu de caz pentru motivul pentru care Banca Lituaniei continuă să atragă noi participanți: bunăstarea consumatorilor este direct legată de contestabilitatea pieței. Politicile de piață deschisă, accesul la infrastructuri de plată și schema de licențiere eficientă sunt toate elemente care contribuie la dinamica competitivă și, implicit, la scăderea costurilor pentru clienți.
Redefining KPIs: From License Factory to Maturity
O pivotare critică în strategia Băncii Lituaniei a devenit clară când Crespo a presat-o pe Skuodis pe tema indicatorilor cheie de performanță (KPI). Timp de ani, metrica succesului pentru Lituania fusese volumul — câte licențe pot fi emise? Cât de rapid poate crește ecosistemul? Această abordare «fabrică de licențe» a stimulat creșterea cantitativă, dar a lăsat întrebări legate de sustenabilitate și conformitate în timp.
În 2025, acea metrică este considerată depășită.
„KPI-ul nostru nu este numărul de licențe,” a afirmat Skuodis ferm. „Nu este vorba despre numărul de licențe noi. Cred că discutăm despre maturitatea sistemului.” Această schimbare de paradigmă mută accentul de la creșterea cantitativă la calitatea instituțiilor și la robustețea proceselor de guvernanță corporativă, de gestionare a riscurilor și de transparență.
Reglementatorul folosește acum un „indicator compozit” pentru a măsura sănătatea fiecărui vertical. Acesta include calitatea rapoartelor, punctualitatea depunerilor și numărul de încălcări găsite în timpul inspecțiilor. În plus, sunt evaluate capacitățile operaționale în fața cerințelor DORA și standardele AML, astfel încât sănătatea pieței să mai fie privită și prin prisma rezilienței operaționale și a practicilor de conformitate pe termen lung.
„Dorim ca piața să ajungă într-o situație mai matură, în contrast cu ceea ce aveam în trecut,” a spus Skuodis. El a subliniat că pentru regimul AML (anti-spălare a banilor), obiectivul final este reputația — asigurarea faptului că organisme internaționale precum FMI și Consiliul Europei privesc Lituania ca pe o „jurisdicție de încredere,” ținând-o departe de orice liste gri. O reputație solidă în materie de combatere a spălării banilor este esențială pentru atragerea de capitale străine și pentru integrarea firmelor locale în piețele internaționale.
The "Too Tired" System: A Warning on Profitability
Deși cifrele agregate arată bine — așa cum a prezentat anterior la eveniment Greta Ranonytė — Skuodis a oferit o privire nuanțată și oarecum îngrijorătoare asupra profitabilității subiacente a sectorului. Datele macro pot masca divergențe semnificative între performanțele jucătorilor mari și cele ale întregii industrii fintech.
„Îmi este cu adevărat teamă, și o spun deschis, că nu ne îndreptăm spre un sistem 'prea obosit',” a mărturisit el. Prin „prea obosit” Skuodis s-a referit la un ecosistem în care profitabilitatea reală dispare pentru majoritatea companiilor, lăsând doar câțiva câștigători care capturează valoarea creată pe piață.
Grija lui se concentrează pe concentrarea pieței. Deși sectorul ca întreg este profitabil, Skuodis a observat că câțiva jucători mari „ocupă aproape întreaga piață” și generează majoritatea profiturilor. Între timp, o coadă lungă de entități mici se luptă să găsească un model de business viabil. Această dinamică este tipică pentru industriile în care efectele de rețea și avantajele competitive pe scară provoacă consolidare rapidă.
„Dacă nu ești profitabil un an, probabil e în regulă. Al doilea an, se poate întâmpla. Al treilea an, lasă. Dar dacă nu ești profitabil de la înființare, de cinci sau șase ani încoace, atunci apare o problemă,” a argumentat el. Acest prag al sustenabilității financiare devine tot mai relevant într-un mediu în care capitalul investitor poate fi mai selectiv, iar costul finanțării poate crește.
Această „oboseală” sugerează o potențială undă de consolidare sau o curățare a acelora "fintech-uri zombie" care au supraviețuit doar pe banii investitorilor, fără să atingă product-market fit. Odată cu apariția unor modele noi, precum stablecoins, reglementatorul este precaut față de un ecosistem care pare sănătos la suprafață, dar este fragil în profunzime. În esență, accentul se mută pe calitate, profitabilitate și reziliență pe termen mediu și lung.
The Crypto Disappointment: "We Expected Much More"
Poate cel mai sincer moment al fireside chat-ului a venit când s-a discutat sectorul crypto și implementarea MiCA. Lituania, poziționându-se devreme ca un hub prietenos cu crypto, avea mari speranțe pentru tranziția la regimul MiCA.
Aceste speranțe, a dezvăluit Skuodis, nu au fost pe deplin îndeplinite. În ciuda numeroaselor evenimente, scrisori de așteptare și semnale privind bune practici, rata de conversie a fost sub așteptări. Aceasta reflectă diferența dintre interesul declarativ și capacitatea efectivă a companiilor crypto de a îndeplini cerințele riguroase ale unei licențieri complete conform MiCA.
„Ne așteptam mult mai mult de la sector în sine,” a spus el direct. Lipsa de pregătire corporativă și guvernanța slabă au împiedicat multe entități să facă trecerea de la statutul de furnizor nereglementat la o entitate reglementată, capabilă să respecte standardele AML, KYC și guvernanță cerute.
„Din toți furnizorii de servicii de active virtuale înregistrați în Lituania... doar aproximativ 50 au aplicat pentru o licență la Banca Lituaniei,” a dezvăluit Skuodis. Mai grav, 40% din acele aplicații au venit în ultimele două luni, creând un blocaj. Această concentrație în timp a cererilor a generat presiune operațională asupra proceselor de evaluare și a resurselor umane ale reglementatorului.
.avif)
„Conform legislației, procesul minim pentru a aprecia o cerere este în jur de cinci luni,” a notat el, evidențiind imposibilitatea logistică creată de aplicanții întârziați. Banca Lituaniei a angajat chiar 17 posturi full-time (FTE) suplimentare special pentru a gestiona afluxul așteptat — un aflux care a sosit târziu și în număr mai mic decât se anticipase. Acest exemplu ilustrează provocările de resurse și planificare în fazele de implementare ale MiCA la nivel național.
De ce lipsa? Skuodis a oferit un diagnostic ancorat în maturitate. „Când nu ai un consiliu de administrație, trebuie să ai asta înainte de a aplica pentru licență. Când nu poți arăta cine sunt acționarii tăi, ca să nu mai vorbim de sursa fondurilor... asta este elementul de bază pentru orice companie care activează în sectorul financiar.” Aceste cerințe esențiale de guvernanță sunt parte dintr-un test minim de seriozitate și responsabilitate financiară.
El a mai semnalat o tendință europeană mai largă. „Din toate licențele MiCA din Europa, 70% au fost emise de doar patru țări.” Aceste țări, a observat el, aveau reglementări preexistente similare cu MiCA, oferindu-le companiilor un avantaj competitiv. Pentru restul, saltul de la un «Vest Sălbatic» nereglementat la conformitatea financiară completă s-a dovedit a fi un prăpastie prea largă pentru multe startup-uri crypto.
Removing Friction: The "Low-Risk" Pivot
Crespo a direcționat conversația către conceptul de „frecare” (friction) și rolul reglementatorului în eliminarea acesteia. Aici, Skuodis a evidențiat o victorie legislativă majoră din 2025: introducerea unei abordări diferențiate pentru modelele de plată cu risc scăzut. Acest tip de proporționalitate în reglementare este crucial pentru a permite inovației să prospere fără a compromite integritatea pieței.
„Dacă ești un fintech și clienții tăi sunt, în general, cu risc scăzut, de ce ar trebui să ai aceleași standarde AML ca o companie care se ocupă de sectorul crypto?” a întrebat retoric Skuodis. Răspunsul este că o reglementare proporțională contribuie la reducerea costurilor de conformitate pentru firmele neexpuse la riscuri mari, stimulând astfel concurența și accesul la servicii financiare.
Banca Lituaniei a participat activ la discuțiile legislative pentru a decupa aceste excepții, demonstrând că este dispusă să reducă povara conformității acolo unde are sens. Skuodis a menționat, de asemenea, o practică nouă de „acorduri administrative” după inspecții — permițând companiilor să negocieze remedieri și să corecteze probleme fără a ajunge în instanță. Această abordare pragmatică accelerează remedierea deficiențelor și reduce costurile legale și de timp pentru părți.
„Noi încercăm cu adevărat să verificăm... Este cu adevărat realitatea [că suntem stricți], sau doar avocații inventează ceva?” a glumit el, subliniind disponibilitatea de a asculta plângerile justificate ale pieței. Această deschidere este esențială pentru un dialog regulator-piață construit pe încredere și pe intenția comună de a proteja consumatorii fără a sufoca inovația.
The "Silent Competition" in the Baltics
La întrebarea privind dinamica regională — „competiția tăcută” dintre Lituania, Letonia și Estonia — Skuodis a fost pragmatic. A recunoscut că, deși statele baltice sunt adesea privite ca un monolit, fiecare țară concurează pentru talente și capital. Această competiție regională are efecte atât pozitive, cât și provocatoare, forțând autoritățile să întărească avantajele comparative.
„Forța noastră este ecosistemul,” a afirmat el. „Poți construi o bancă de la zero în Lituania. Poți începe cu anumiți participanți și să oferi servicii diferite.” Această afirmare subliniază faptul că infrastructura, reglementarea și capitalul uman locale permit lansări rapide și trial-uri de produse financiare digitale.
Totuși, el a recunoscut o problemă de branding. „Din experiența mea, când vorbesc cu companii fintech din alte jurisdicții, practic nu știu despre Lituania,” a spus. În timp ce cunosc Luxemburg drept hub și Estonia ca pionier digital, Lituania rămâne în umbră, deși are un sector privat la fel de digitalizat, dacă nu mai mult. Această necunoaștere externă sugerează necesitatea unor strategii de promovare internațională mai agresive pentru a atrage proiecte și investitori.
Pentru a contracara acest lucru, Skuodis a sugerat că Lituania are nevoie de un nou „killer feature” comparabil cu ceea ce ofereau în trecut: acces direct la sistemul de plăți al băncii centrale (CENTROlink). Astfel de facilități pot reprezenta un diferențiator clar pentru atragerea instituțiilor care au nevoie de integrare rapidă în infrastructuri de decontare și plăți.
„Trebuie să avem ceva în vârf,” a meditat el, invitând piața să propună ce ar putea fi următorul avantaj competitiv. „Suntem un sector matur... standardele ar trebui să rămână ridicate. Dar care ar trebui să fie acel strat suplimentar de avantaje?” Această invitație la co-creație cu piața arată o deschidere spre colaborare public-privat pentru definirea strategiei de dezvoltare regională.
2026 and Beyond: Resilience, AI, and the Digital Euro
În încheierea sesiunii, Skuodis a conturat prioritățile strategice pentru următorii trei-cinci ani. Cuvântul cheie este Reziliență. Aceasta include atât reziliența operațională în fața atacurilor cibernetice și a perturbărilor IT, cât și capacitatea instituțională de a absorbi șocuri macroeconomice.
„Va fi vorba despre reziliență, în primul rând, a Băncii Centrale și a sectorului financiar în ansamblu,” a spus el. Acest focus este de înțeles în lumina climatului geopolitic și a mandatului operațional impus de DORA, care cere planuri robuste de continuitate și testare regulată a sistemelor critice.
Dar inovația rămâne pe agendă. Skuodis a semnalat trei arii majore care vor defini peisajul reglementar din 2026:
AI în supraveghere: gestionarea impactului EU AI Act și modul în care inteligența artificială reconfigurează serviciile financiare, de la scoring de credit automatizat la detecția fraudelor.
Integrarea blockchain: reacții proactive la noile modele blockchain, în special stablecoins, și modul în care acestea se leagă de finanțele tradiționale, inclusiv aspecte de custodie, lichiditate și interoperabilitate.
Euro digital: pregătirea pentru lansarea atât a euro-ului digital wholesale, cât și a celui retail, cu implicații pentru politicile monetare, infrastructura de plăți și protecția consumatorilor.
„Acestea sunt dezvoltări care ne vor afecta, și va trebui să găsim modul în care să le folosim în avantajul nostru,” a concluzionat Skuodis. În practică, aceasta înseamnă dezvoltarea de cadre tehnice, pilotări controlate și colaborări internaționale pentru a asigura că Lituania rămâne competitivă în regiune.
Pe măsură ce fireside chat-ul s-a încheiat, starea din sală era una de determinare sobră. Faza de „petrecere” a creșterii fintech-ului s-ar putea fi terminat, fiind înlocuită de o eră mai serioasă, cu miză mare, de conformitate matură și integrare deep-tech. Dar, după cum a subliniat Skuodis, Banca Lituaniei nu are intenția de a deveni un observator pasiv. Rămân, în cuvintele lui, „încă înfometați” — pregătiți să stimuleze inovația responsabilă, să protejeze consumatorii și să consolideze statutul Lituaniei ca un hub fintech european.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu