10 Minute
VILNIUS – La deschiderea reuniunii de sfârșit de an a ecosistemului de tehnologie financiară din Lituania, desfășurată la ROCKIT, viceministrul finanțelor Januš Kizenevič a transmis un mesaj clar către comunitate: deși ultimul deceniu a constituit o poveste de succes pentru fintech național, a rămâne pe loc și a te baza pe merite trecute nu este o opțiune viabilă pentru competitivitate pe termen lung. Evenimentul a reunit autorități, antreprenori, investitori și reprezentanți ai mediului academic, pentru o evaluare a realizărilor și o discuție aprofundată despre următoarea etapă de dezvoltare a industriei.
Într-un discurs care a echilibrat prudența reglementară cu ambiția pentru inovație, Kizenevič a prezentat o foaie de parcurs actualizată pentru sector, subliniind că Ministerul Finanțelor vede comunitatea fintech nu doar ca participanți de piață, ci ca un „activ național strategic”. Această abordare implică coordonare politică, investiții în infrastructură digitală și politici publice menite să susțină competitivitatea internațională, securitatea financiară și incluziunea digitală.
Un deceniu de curaj
Privind în urmă la parcursul ultimilor ani, viceministrul a reamintit audienței decizia îndrăzneață pe care Lituania a luat-o aproape acum zece ani când a decis să prioritizeze fintech — o miză strategică care a necesitat curaj politic și o viziune de lungă durată, dar care a generat beneficii economice, creștere în volume de servicii financiare digitale și atragere de talente și capital extern.
„Ecosistemul nostru fintech se distinge prin cooperare, încredere și un impuls comun pentru inovare”, a declarat Kizenevič, evidențiind că țara a reușit să construiască un cadru de reglementare respectabil care continuă să atragă inovatori din întreaga lume. Acest cadru combină cerințe prudente de conformitate cu mecanisme care permit experimentarea controlată, cum ar fi sandbox-urile reglementare și proceduri de aprobare accelerate pentru produse financiare inovatoare.
El a punctat câteva succese legislative recente care demonstrează angajamentul guvernului față de continuitate și adaptabilitate: implementarea normelor DORA (Digital Operational Resilience Act) în scopul consolidării rezilienței operaționale a furnizorilor de servicii digitale, adoptarea plăților instant înaintea unor termene obligatorii la nivelul Uniunii Europene și ajustări esențiale menite să reducă povara disproporționată impusă companiilor cu risc scăzut în ceea ce privește cerințele AML (prevenirea spălării banilor). Aceste măsuri au rolul de a echilibra stabilitatea sistemului financiar cu o abordare proporțională a reglementării, un element-cheie pentru atragerea fintech-urilor internaționale.
Deficitul de ambiție: „Trebuie să continuăm să avansăm”
Cu toate acestea, miezul mesajului lui Kizenevič nu a fost unul festivist, ci orientat spre viitor. El a argumentat că peisajul global se schimbă atât de rapid încât reperele anterioare devin învechite, iar comparațiile bazate pe succese din trecut nu mai sunt suficiente pentru a menține avantajul competitiv. Concurența internațională în tehnologie financiară, ritmul accelerat al adoptării inteligenței artificiale, extinderea aplicațiilor blockchain și evoluțiile în reglementările europene obligă la adaptare continuă.
„Ceea ce impresiona acum câțiva ani nu mai este suficient astăzi. Cu siguranță nu este suficient”, a afirmat el. „Ca să rămânem competitivi, trebuie să continuăm să ne mișcăm.”
Pentru a răspunde acestei provocări, Ministerul Finanțelor a revizuit Ghidurile Fintech existente (2023–2028). Deși viziunea pe termen lung rămâne neschimbată — consolidarea Lituaniei ca hub fintech european — măsurile au fost actualizate pentru a reflecta realitățile tehnologice imediate: adoptarea inteligenței artificiale pentru servicii financiare, clarificări juridice pentru soluțiile bazate pe blockchain și accelerarea interoperabilității sistemelor de plăți în timp real. Kizenevič a dezvăluit șase direcții noi pentru următoarea fază de creștere, concepute pentru a susține inovația responsabilă și competitivitatea globală.
1. Adoptarea Web3 și claritatea în jurul blockchain-ului – Probabil cea mai importantă actualizare pentru un public orientat tehnologic a fost angajamentul de a oferi reguli mai clare pentru soluțiile bazate pe blockchain. Viceministrul a menționat în mod explicit Smart Contracts, Organizațiile Autonome Descentralizate (DAO) și tokenizarea activelor din lumea reală (RWA). Claritatea legislativă urmărește să reducă incertitudinea juridică pentru investitori și dezvoltatori, facilitând astfel investițiile, lansarea de produse noi și integrarea activelor tokenizate în piețele financiare tradiționale. În anumite cazuri, aceasta poate include modele de licențiere, ghiduri pentru custodierea cheilor private, cerințe de transparență pentru DAO-uri și standarde pentru evaluarea RWA tokenizate.
2. Activarea sandbox-ului pentru AI – Având în vedere modul în care inteligența artificială remodelază serviciile financiare, Ministerul solicită fintech-urilor să utilizeze în mod activ AI Sandbox. Scopul este dublu: permiterea companiilor să testeze soluții în condiții controlate, reducând riscurile operaționale și de conformitate, și consolidarea know-how-ului autorităților de supraveghere în domeniul guvernanței AI. Experimentele din sandbox pot acoperi modele de scoring de credit bazate pe ML (machine learning), detectarea anomaliilor pentru prevenția fraudei, sisteme de recomandare pentru servicii financiare personalizate și soluții de automatizare a proceselor KYC/AML bazate pe AI explicabil.
3. O instituție unică pentru inovare fintech – Într-o mișcare menită să taie birocrația, guvernul explorează crearea unei „instituții unice de inovare fintech”. Această structură ar avea rolul de a centraliza serviciile de suport, a simplifica procedurile administrative pentru startup-uri, a oferi acces rapid la reglementatori și a facilita programe pilot. Un astfel de organism ar putea opera ca un punct unic de contact pentru investitori străini, oferi asistență în procesul de autorizare și ar putea coordona inițiative de testare în colaborare cu autoritățile de reglementare bancară și de protecție a consumatorilor.
4. Gestionarea deficitului de talente – Recunoscând penuria specifică de specialiști în prevenirea spălării banilor (AML) și în alte domenii critice (data science, securitate cibernetică, inginerie blockchain), Kizenevič a anunțat planuri de colaborare mai strânsă cu serviciile de ocupare a forței de muncă, universitățile și programele de formare profesională. Inițiativele propuse includ cursuri specializate, programe de recalificare, stagii susținute de stat și stimulente pentru atragerea talentelor internaționale, toate menite să întărească competențele naționale și să reducă riscurile operaționale legate de lipsa personalului calificat.
5. Competitivitate globală și educație în sectorul public – Punctele finale au vizat benchmarking-ul internațional continuu pentru identificarea timpurie a lacunelor comparative, precum și o inițiativă prin care companiile fintech să își prezinte modelele de business direct instituțiilor publice. Această practică urmărește să îmbunătățească procesul decizional la nivelul administrației publice, să crească înțelegerea tehnologiilor emergente în rândul factorilor de decizie și să faciliteze adoptarea de politici adaptate realităților comerciale. Educația sectorului public privind tehnologiile financiare este esențială pentru reducerea barierelor în calea inovării și pentru implementarea eficientă a reglementărilor.
Drumul înainte
În încheiere, Kizenevič a reiterat obiectivul final: menținerea Lituaniei pe „linia întâi” a inovației financiare în domenii precum AI, blockchain, identități digitale și plăți în timp real. A subliniat că transformarea digitală a sectorului financiar este o prioritate strategică, care necesită cooperare între guvern, industrie și mediul academic pentru a crea condiții favorabile inovației responsabile.
„Ministerul Finanțelor rămâne deschis la dialog și la idei noi”, a promis el, stabilind un ton colaborativ pentru panelurile care au urmat. „Sunt convins că anul viitor va aduce discuții constructive, muncă intensă și rezultate solide.” Acest apel la colaborare sugerează că politicile viitoare vor pune accent pe testare iterativă, standarde de conformitate proporționale și pe măsuri menite să susțină atât creșterea companiilor fintech, cât și protecția consumatorilor și stabilitatea pieței.
Contextul european și reglementările emergente vor continua să modeleze cadrul operațional pentru fintech: Directiva DORA are implicații directe asupra rezilienței operaționale a furnizorilor de servicii digitale și impune cerințe mai stricte privind gestionarea riscurilor ICT (tehnologia informației și comunicațiilor). Adoptarea prematură a unor astfel de standarde la nivel național poate transforma Lituania într-un pol atractiv pentru companii care doresc să devină conforme din timp cu noile cerințe ale piețelor europene. În paralel, reglementările AML și directivele privind combaterea finanțării terorismului continuă să evolueze, iar ajustările propuse pentru companiile cu risc scăzut urmăresc să reducă costurile de conformitate disproporționate, stimulând astfel inovația la scară mică și mijlocie.
Pe partea tehnologică, implementarea plăților instant și interoperabilitatea cu sisteme de plăți europene și globale sunt esențiale pentru experiența utilizatorilor și pentru competitivitatea serviciilor fintech. În acest sens, infrastructura de plăți în timp real, sisteme de clearing moderne și integrarea cu soluții de identitate digitală pot reduce fricțiunile tranzacțiilor comerciale, pot scădea costurile operaționale și pot deschide noi oportunități pentru produse financiare inovatoare, cum ar fi microcreditele instant, plățile IoT și conturile digitale pentru populații sub-servite.
De asemenea, accentul pe tokenizarea activelor reale (RWA) deschide perspective semnificative: de la active imobiliare și artă, la obligațiuni și active comerciale. Tokenizarea poate îmbunătăți lichiditatea, poate facilita fracționarea proprietății și poate permite accesul unui spectru mai larg de investitori. Totuși, pentru realizarea acestor avantaje, sunt necesare standarde clare pentru evaluare, custodie, raportare și protecția investitorilor, precum și mecanisme de soluționare a litigiilor transfrontaliere.
Un alt element-cheie discutat la eveniment a fost guvernanța AI: stabilirea unor standarde pentru transparență, responsabilitate și auditabilitate a sistemelor bazate pe inteligență artificială în sectorul financiar. Modelele AI aplicate în decizii critice (de exemplu, scoring de credit, detectarea fraudei sau managementul riscului) necesită mecanisme de evaluare a performanței, prevenire a bias-urilor și asigurare a explicațiilor pentru deciziile automate, în acord cu principiile etice și cu legislația privind protecția datelor.
Pe termen mediu, succesul acestei strategii depinde de câteva piloni importanți: stabilitate reglementară combinată cu flexibilitate, investiții publice și private în infrastructură digitală, educație și formare profesională pentru forța de muncă, și cooperare internațională pentru standarde tehnice și de conformitate. Lituania își poate consolida rolul de hub regional pentru fintech printr-o politică coerentă ce îmbină stimulentele pentru startup-uri cu cerințele clare ale reglementatorilor și protecția consumatorilor.
În concluzie, mesajul transmis la ROCKIT reflectă o tranziție strategică: de la celebrarea performanțelor trecute la asumarea unei agende proactive, orientate spre tehnologii emergente, talent și guvernanță solidă. Pentru antreprenorii fintech, investitori și factorii de decizie, această viziune oferă o hartă de parcurs pentru inovare responsabilă, competitivitate globală și creștere sustenabilă în economia digitală.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu