<p data-path-to-node=\"4\">Luminile s-au stins pentru sesiunea finală la ROCKIT, marcând încheierea Lithuanian Fintech Wrap-up of the year 2025. Atmosfera era electrică, poate alimentată de avertismentul spus în glumă de moderatoare — Lina Žemaitytė-Kirkman, directoarea ROCKIT — „fără mâncare, fără prietenie”.
<p data-path-to-node=\"5\">Dar sub râs se simțea o tensiune palpabilă. După un deceniu de creștere explozivă, ecosistemul fintech din Lituania se află la o răscruce. Faza de „start-up” s-a încheiat. Faza de „scale-up” este dezordonată. Iar faza de „leadership”? Aceasta încă se conturează.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1012;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-58.avif\" width=\"1800\" height=\"1012\"><p data-path-to-node=\"6\">Pentru a răspunde la întrebarea existențială —
„Ce înseamnă cu adevărat a conduce?” — organizatorii au adus laolaltă trei figuri cu greutate care reprezintă trecutul, prezentul și viitorul ecosistemului:<ul data-path-to-node=\"7\">
<p data-path-to-node=\"7,0,0\"><span class=\"citation-153\">Daumantas Dvilinskas, CEO & Co-Founder al TransferGo<span class=\"citation-153 citation-end-153\"> (Scaler Global).<source-footnote ng-version=\"0.0.0-PLACEHOLDER\" _nghost-ng-c258369768=\"\"><sup class=\"superscript\" _ngcontent-ng-c258369768=\"\" data-turn-source-index=\"1\"><sources-carousel-inline ng-version=\"0.0.0-PLACEHOLDER\" _nghost-ng-c1242186017=\"\"><source-inline-chips class=\"ng-star-inserted\" _ngcontent-ng-c1242186017=\"\" _nghost-ng-c2631690858=\"\"><source-inline-chip class=\"ng-star-inserted\" _ngcontent-ng-c2631690858=\"\" _nghost-ng-c2245727009=\"\"><p data-path-to-node=\"7,1,0\"><span class=\"citation-152\">Indrė Dargytė, CEO al BeMyBond<span class=\"citation-152 citation-end-152\"> (Inovator Reglementar).<source-footnote ng-version=\"0.0.0-PLACEHOLDER\" _nghost-ng-c258369768=\"\"><sup class=\"superscript\" _ngcontent-ng-c258369768=\"\" data-turn-source-index=\"2\"><sources-carousel-inline ng-version=\"0.0.0-PLACEHOLDER\" _nghost-ng-c1242186017=\"\"><source-inline-chips class=\"ng-star-inserted\" _ngcontent-ng-c1242186017=\"\" _nghost-ng-c2631690858=\"\"><source-inline-chip class=\"ng-star-inserted\" _ngcontent-ng-c2631690858=\"\" _nghost-ng-c2245727009=\"\"><p data-path-to-node=\"7,2,0\">Marius Jurgilas, CEO al Axiology și fost membru în Consiliul Băncii Lituaniei (Arhitectul devenit Fondator).<p data-path-to-node=\"8\">Ceea ce a urmat nu a fost un panel politicoasă de acord reciproc. A fost o dezbatere brută, nefiltrată, despre „șarlatani”, „dinozauri”, amenințarea vecinilor și ideea controversată că poate, doar poate, Lituania ar trebui să înceteze să acorde licențe atât de ușor.<h3 data-path-to-node=\"9\">Partea I: Definirea Țintei (sau „Problema 2028”)<p data-path-to-node=\"10\">Lina Žemaitytė-Kirkman a început cu o provocare directă legată de strategia națională:
„Până în 2028, Lituania ar trebui să devină un hub fintech cu valoare adăugată ridicată. Ce înseamnă asta, în termeni practici?”<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1014;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-38.avif\" width=\"1800\" height=\"1014\"><p data-path-to-node=\"11\">Răspunsurile au scos la iveală o divizare fundamentală în modul în care sectorul își interpretează scopul.<p data-path-to-node=\"12\">
Abordarea populistă: Marius Jurgilas, care a petrecut ani creionând politici la Banca Centrală înainte de a trece în sectorul privat cu Axiology, a susținut că definiția succesului a fost prea îngustă. „S‑ar putea să trăim într‑o bulă,” a avertizat Jurgilas, arătând spre sala plină de fondatori și avocați. „Vorbind aici, ne adresăm celor deja convinși.” Pentru Jurgilas, „valoarea adăugată ridicată” nu se măsoară în cifre GDP sau evaluări unicorn. Este vorba despre cetățeanul obișnuit din Lituania. „Vreau să văd impactul pentru omul de rând din Lituania. Valoarea adăugată înseamnă probabil că efectul fintech asupra competitivității economice mai largi a Lituaniei este clar vizibil.” Punctul lui era tăios: dacă o bunică din Rokiškis sau un profesor din Palanga nu simt beneficiul fintech, strategia a eșuat.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1012;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-41.avif\" width=\"1800\" height=\"1012\"><p data-path-to-node=\"13\">
Abordarea igienică: Daumantas Dvilinskas, al cărui TransferGo concurează pe zeci de piețe globale, a adoptat o poziție mult mai dură și mai pragmatică. Pentru el, valoarea nu se poate construi pe o fundație fragilă. „Aș dori să adaug un punct în plus,” a intervenit Dvilinskas. „Trebuie să scăpăm de șarlatanii din ecosistem.” Sala a rămas pentru o clipă în liniște. „Trebuie făcut. Altfel, dacă nu putem gestiona actorii rău intenționați, toți vom părea suspecti. Nu poți merge mai departe fără a administra ce se întâmplă acum.” Această poziție pune accent pe reputație, pe urmărire și pe consecințe clare în reglementare.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1014;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-65.avif\" width=\"1800\" height=\"1014\"><p data-path-to-node=\"14\">
Abordarea evoluționistă: Indrė Dargytė a oferit un echilibru pragmatic. „Să nu complicăm excesiv lucrurile,” a îndemnat ea. Pentru ea, strategia nu trebuie reinventată de fiecare dată când se schimbă un guvern — un obicei frecvent în politica lituaniană. „Problema în Lituania este că fiecare guvern nou încearcă să reinventeze roata pentru a-și pune la piept niște lauri noi,” a observat. „Dar trebuie doar să continuăm ceea ce am început. Să creăm un ecosistem cu locuri de muncă bine plătite, în care este ușor să scalezi.” Această abordare privilegiază continuitatea reglementară și stabilitatea pentru atragerea investițiilor de calitate.<p data-path-to-node=\"15\">Jurgilas, care nu ratează niciodată o metaforă, a încheiat această secțiune cu o replică către Dvilinskas: „Un singur mesaj. Trebuie să scăpăm nu de șarlatani, ci de
dinozauri."<p data-path-to-node=\"16\">Și iată-l — conflictul central al serii. Dvilinskas vrea să elimine escrocii (Șarlatanii); Jurgilas vrea să elimine incumbent‑ii depășiți (Dinozaurii). Drumul către 2028 probabil cere ambele mișcări: curățarea ecosistemului și încurajarea modernizării.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1012;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-45.avif\" width=\"1800\" height=\"1012\"><h3 data-path-to-node=\"17\">Partea II: Analogia „Căpușei” (Identitate și Adaptabilitate)<p data-path-to-node=\"18\">Într-unul dintre cele mai memorabile momente ale evenimentului, panelul a încercat să definească „animalul spiritual” al Lituaniei. Dacă Rusia e ursul, Franța e cocoșul, iar SUA e vulturul, ce este Lituania?<p data-path-to-node=\"19\">Indrė Dargytė a sugerat timid un „cal”. Moderatoarea a glumit despre un cal „pictat”. Marius Jurgilas a lansat bomba:
„Răspunsul corect este o CĂPUȘĂ.”<p data-path-to-node=\"20\">Publicul a râs, nefiind sigur dacă era o insultă sau un compliment. Jurgilas a clarificat: „Pentru că sorb tot ce este în fața noastră.”<p data-path-to-node=\"21\">Deși metafora e vizuală, intenția era să sublinieze adaptabilitatea excepțională a Lituaniei. „Valorificăm oportunitățile,” a explicat Jurgilas serios. „Lituania este o comunitate foarte adaptabilă. Indiferent de sistemul politic, indiferent de supraveghetor... noi sorbim oportunitatea.” Această agilitate strategică a permis firmelor lituaniene să pivoteze rapid către verticale precum plățile transfrontaliere, crypto, crowdfunding sau soluții AI.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1014;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-59.avif\" width=\"1800\" height=\"1014\"><p data-path-to-node=\"22\">A ilustrat asta cu o poveste despre o mare companie crypto (implicată la scară globală) care l-a contactat recent. „M‑au întrebat: ‘Marius, ne gândim să venim în Lituania.’ Eu am zis: ‘Sunteți nebuni? Ce ați avea cu noi?’” Ironia era evidentă. Chiar și Jurgilas, un arhitect al ecosistemului, simțea presiunea reglementară. Totuși, compania a insistat deoarece „toată lumea spunea că Lituania e locul cel mai bun.” „Uneori umbra noastră e mai mare decât credem,” a admis Jurgilas. Mentalitatea „căpușei” înseamnă că, chiar și într‑un mediu ostil, Lituania găsește o cale de a se agăța de tendințele globale și de a extrage valoare.<h3 data-path-to-node=\"23\">Partea III: „Șarlatanii” și Capcana Reputației<p data-path-to-node=\"24\">Pe parcursul discuției, Daumantas Dvilinskas s‑a întors frecvent la tema reputației. Ca director al unei companii care mișcă bani la nivel global, el resimte „discountul lituanian” ori de câte ori izbucnește un scandal la Vilnius.<p data-path-to-node=\"25\">„Am multă simpatie pentru Banca Lituaniei,” a spus Dvilinskas, recunoscând munca dificilă de curățare pe care autoritatea de reglementare a întreprins‑o în ultimii trei ani. „Scandaluri fără sfârșit, probleme fără sfârșit... Fiecare lucru rău este o pată asupra tuturor.”<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1014;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-53.avif\" width=\"1800\" height=\"1014\"><p data-path-to-node=\"26\">Aceasta este perspectiva unui lider matur. Acum zece ani, ținta era simplă: „mai multe companii.” Astăzi, ținta este „companii mai bune.” „Inovația necesită risc, dar riscul trebuie să se întâmple într‑un mediu mult mai curat decât înainte,” a argumentat Dvilinskas. „Dacă nu putem gestiona actorii rău intenționați, vom rămâne pe loc.”<p data-path-to-node=\"27\">El a adus în discuție o statistică impresionantă:
Dintre 20.000 de joburi IT în Lituania, 40% sunt acum în Fintech. Talentul există. Densitatea este prezentă. Dar dacă reputația se prăbușește din cauza câtorva „șarlatani”, acel talent va migra spre Irlanda sau Letonia. Dvilinskas a cerut comunității să fie „mai puțin indulgentă” cu colegii dubioși. „Știrile sunt un semnal pentru noi, și trebuie să fim participanți mai activi în supravegherea propriului ecosistem.” Aceasta înseamnă auto‑reglare, raportare mai transparentă și standarde de conformitate clare pentru actorii serioși.<h3 data-path-to-node=\"28\">Partea IV: „Elefantul din Cameră” (Letonia vs. Lumea)<p data-path-to-node=\"29\">Conversația s‑a îndreptat inevitabil către rivalitatea regională. Mai devreme în acea zi, Letonia a făcut un anunț major privind licențierea crypto, semnalând o poziție mai agresivă din partea Rigei.<p data-path-to-node=\"30\">Jurgilas a abordat „elefantul din cameră” direct. „Letonia a făcut astăzi un anunț major. Este leadershipul nostru provocat? Este,” a recunoscut el. A amintit o conferință de anul trecut în care guvernatorul Băncii Letoniei a deschis explicit ușile către companiile crypto, provocând tăcere în sală.<p data-path-to-node=\"31\">Indrė Dargytė a confirmat acest trend din călătoriile recente: „Oriunde merg, guvernatorul sau viceguvernatorul din Letonia spune: ‘Suntem deschiși, veniți să faceți afaceri.’” Totuși, a observat că „recuperează teren”, estimându‑i la aproximativ patru ani în urmă față de Lituania din punctul de vedere al maturității ecosistemului.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1014;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-62.avif\" width=\"1800\" height=\"1014\"><p data-path-to-node=\"32\">Daumantas Dvilinskas a respins complet anxietatea regională. „Să concurezi cu Letonia e amuzant,” a râs. „Nu concurăm cu Letonia.
Concurem cu Irlanda. Concurem cu Statele Unite. Concurem cu hub‑uri mature unde fintech‑urile de înaltă calitate cresc.”<p data-path-to-node=\"33\">Această afirmație a primit aprobări. Consensul a fost că a intra într‑o dispută baltică este o distragere. Dacă Lituania vrea să devină un „High Value Hub” până în 2028, reperul trebuie să fie Dublin, Londra și New York, nu Riga.<h3 data-path-to-node=\"34\">Partea V: Reglementarea — Accelerator sau Frână?<p data-path-to-node=\"35\">Indrė Dargytė, activând în domeniul crowdfunding‑ului puternic reglementat cu BeMyBond, a oferit o lecție despre cum reglementarea poate, de fapt,
crea piețe.<p data-path-to-node=\"36\">„Mă bucur să spun că piața de crowdfunding conduce cu adevărat,” a remarcat ea. Compania ei a inovatoare prin combinarea instrumentelor de obligațiuni cu regimul de crowdfunding — o combinație care a cerut ca Banca Lituaniei să aibă deschidere. „Ne‑a luat 14 luni pentru aprobare,” a adăugat, aruncând o ironică aluzie la viteza reglementatorului, „dar au recunoscut inovația.”<p data-path-to-node=\"37\">Rezultatul? Piața lituaniană de crowdfunding a atins
1 miliard € în împrumuturi finanțate în acest an. Ca perspectivă, Dargytė a menționat că Olanda a avut nevoie de 12 ani pentru a ajunge la 1,2 miliarde €. Lituania a realizat asta în jumătate din timp. Aceasta vorbește despre potențialul de scalare și despre cum un cadru clar poate accelera adoptarea produselor financiare alternative.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1014;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-46.avif\" width=\"1800\" height=\"1014\"><p data-path-to-node=\"38\">„Exportăm standarde către alte țări UE,” a explicat Dargytė. În timp ce Germania a făcut lobby pentru a evita anumite reglementări europene pentru a păstra un avantaj competitiv, Lituania le-a îmbrățișat. Acum, platformele lituaniene se extind în UE pentru că sunt deja antrenate de standarde ridicate.<p data-path-to-node=\"39\">Totuși, ea a avut un avertisment pentru Banca Lituaniei legat de noul lor focus pe „maturitate”. „Sper din tot sufletul ca ‘maturitatea’ să nu însemne ‘încetinire’,” a spus. „Ne așteptăm ca reglementatorul să nu piardă ritmul. Poate să nu meargă complet nebun, dar să păstreze un pas activ.” Echilibrul între protecția consumatorilor și facilitarea inovației rămâne esențial pentru competitivitatea hub‑ului fintech.<h3 data-path-to-node=\"40\">Partea VI: Soluția controversată — „Încetinirea acordării licențelor”<p data-path-to-node=\"41\">Apoi a venit cea mai contraintuitivă propunere a serii.<p data-path-to-node=\"42\">Când a fost întrebat ce i‑ar ajuta pe companiile lituaniene să scaleze, Daumantas Dvilinskas nu a cerut granturi sau aprobări mai rapide. A cerut opusul.<p data-path-to-node=\"43\">
„Aș spune contrariul. Aș zice: Încetiniți acordarea licențelor cât de mult posibil.”<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1013;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-42.avif\" width=\"1800\" height=\"1013\"><p data-path-to-node=\"44\">Lina Žemaitytė-Kirkman a râs, surprinsă. Dar Dvilinskas era serios. „Nu dați licențe tuturor celor care vin pe ușă. Aceasta nu e o rețetă bună pentru un ecosistem durabil.”<p data-path-to-node=\"45\">Argumentul lui este de control al calității. Dacă licența este prea ușor de obținut, își pierde valoarea. Atrage căutători de arbitraj în loc de constructori serioși. „Totuși,” a nuanțat el, „odată ce ai licența, trebuie să permiți companiilor un mod de operare bazat pe risc... Tot ce cerem este un teren de joc echitabil.”<p data-path-to-node=\"46\">A susținut că, în prezent, există arbitraj reglementar: companiile pleacă unde e „mai ușor.” Dar, în loc să cobori standardele ca să le egalezi, Lituania ar trebui să ridice bara pentru intrare și să reducă frecarea operațională odată ce jucătorii sunt în interior. „Uneori mai puțin înseamnă mai mult.” Această idee implică o politică de filtrare riguroasă la intrare și facilitare operațională pentru actorii conformi, stimulând astfel calitatea în locul cantității.<h3 data-path-to-node=\"47\">Partea VII: Bruxelles, AI și „Visul European”<p data-path-to-node=\"48\">Panelul a făcut un zoom out la contextul european. Marius Jurgilas, reamintind audienței de background‑ul său în politici publice, a remarcat o concepție greșită: „Unii cred că strategia fintech a pornit din Lituania. Greșit. <span class=\"citation-151 citation-end-151\">UE a abordat o strategie fintech în 2018.<source-footnote ng-version=\"0.0.0-PLACEHOLDER\" _nghost-ng-c258369768=\"\"><sup class=\"superscript\" _ngcontent-ng-c258369768=\"\" data-turn-source-index=\"3\"> Lituania a fost doar cea care a valorificat cu adevărat visul european.”<p data-path-to-node=\"49\">Acum, însă, jocul s‑a schimbat. Lituania nu mai este doar „rule‑taker”, ci un potențial „rule‑maker”. „Avem acum o voce,” a îndemnat Jurgilas. „Trebuie să fim prezenți la masa decizională în spațiul politic. Belgienii și letonii își promovează propria agendă.”<p data-path-to-node=\"50\">El a punctat în mod specific
eIDAS (Identitatea Digitală Europeană) ca următorul câmp de luptă. „Nimeni nu caută scheme de identitate lituaniene în mod izolat. Viitorul e eIDAS. Facem parte din el?” Întrebarea indică importanța implicării Lituaniei în definirea standardelor digitale la nivel european.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1014;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-63.avif\" width=\"1800\" height=\"1014\"><p data-path-to-node=\"51\">Dvilinskas a susținut această idee cu informații culese de la o cină recentă la Bruxelles cu biroul comisarului. „Realitatea e că cele mai mari challenger bank‑uri sunt în Europa. Cei mai mari procesatori sunt în Europa. În cele din urmă am depășit Statele,” a afirmat. Dar a avertizat asupra unui contra‑atac: băncile tradiționale și țările în urmă fac lobby la Bruxelles pentru suprareglementare pentru că nu pot concura prin inovație. „Vocea noastră e mai importantă ca niciodată pentru a contracara acest stil care ridică probleme.”<p data-path-to-node=\"52\">Pe tema
AI, Dvilinskas vede tehnologia ca instrument pentru „hiper‑personalizare”. „Câtă povară aplicăm fiecărui consumator din cauza informațiilor imperfecte?” a întrebat. „Chiar și în cazul fraudei, oprim 3–4% dintre clienți pentru a prinde 0,3% dintre tranzacțiile rele.” AI promite să corecteze această ineficiență — permițând clienților buni să treacă rapid, în timp ce detectează actorii rău intenționați cu precizie chirurgicală. Aceasta este o zonă cheie de investiții pentru companiile fintech care doresc să reducă costurile operaționale cauzate de fals‑pozitive și să îmbunătățească experiența clientului.<h3 data-path-to-node=\"53\">Partea VIII: Verdictul Final — Reziliență și „Fără Scuze”<p data-path-to-node=\"54\">Pe măsură ce timpul se scurgea, Lina Žemaitytė-Kirkman a cerut prioritățile finale.<p data-path-to-node=\"55\">Jurgilas a orientat discuția departe de tehnologie și către sociologie.
„De departe, reziliența ca societate este primul lucru.” A făcut trimitere la
Daron Acemoglu, profesor MIT și laureat al unor distincții academice, pentru a sublinia un punct profund: „Trebuie să folosim AI nu doar pentru a eficientiza procesele, ci pentru a permite părții de jos a societății să se ridice.” Dacă fintech rămâne o bulă elitistă în Vilnius, va fi într‑un final respins de restul țării. Pentru ca sectorul să supraviețuiască, trebuie să arate valoare și pentru periferii.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1012;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-57.avif\" width=\"1800\" height=\"1012\"><p data-path-to-node=\"56\">
Pașii acționabili pentru următoarele 12 luni:<p data-path-to-node=\"57\">Când au fost presați să identifice o singură acțiune pe care Lituania ar putea să o întreprindă pentru a‑și întări leadershipul:<ol start=\"1\" data-path-to-node=\"58\">
<p data-path-to-node=\"58,0,0\">Daumantas Dvilinskas: „Ajustați politica în privința amenzilor.” (Aceasta a primit aplauze sonore din partea fondatorilor din sală, obosiți de mâna grea a reglementatorului).<p data-path-to-node=\"58,1,0\">Indrė Dargytė: „Nu ne oprim. Continuăm să construim. Suntem pe drumul cel bun.”<p data-path-to-node=\"58,2,0\">Marius Jurgilas: „Deveniți fără scuze și priviți înainte.”<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1012;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-51(2).avif\" width=\"1800\" height=\"1012\"><h3 data-path-to-node=\"59\">Concluzie: Sfârșitul inocenței<p data-path-to-node=\"60\">
Lithuanian Fintech Wrap-up of the year 2025 s‑a încheiat nu cu o bătaie pe umăr, ci cu un apel la acțiune. Panelul a lăsat clar că „Epoca de Aur” a creșterii ușoare s‑a terminat.<p data-path-to-node=\"61\">Noua eră este definită de:<ul data-path-to-node=\"62\">
<p data-path-to-node=\"62,0,0\">Standardele înalte: Dorința de a închide ușa pentru „șarlatani” și pentru licențele turist.<p data-path-to-node=\"62,1,0\">Ambiția globală: Ignorarea vecinilor regionali pentru a concura cu Irlanda și SUA.<p data-path-to-node=\"62,2,0\">Integrare profundă: Încapsularea fintech‑ului în pachetul politic european (Bruxelles) și în țesătura societății lituaniene (Reziliență).<p data-path-to-node=\"63\">Pe măsură ce publicul a părăsit ROCKIT și s‑a îndreptat spre noaptea din Vilnius, mesajul lui Marius Jurgilas a rămas în aer:
„Deveniți fără scuze.” Lituania a construit un centru de forță. Are talentul (40% din sectorul IT). Are capitalul (1 miliard € în crowdfunding). Are cicatricile reglementare. Acum, are nevoie doar de încrederea de a acționa ca liderul pe care pretinde că este.<figure class=\"image\"><img style=\"aspect-ratio:1800/1014;\" src=\"
https://cdn.tekin.ro/files/post/content/2025/12/lithuanian-fintech-wrap-up-61(1).avif\" width=\"1800\" height=\"1014\"><figure class=\"table\">
.avif){kind=link}
.avif){kind=link}
Lasă un Comentariu