11 Minute
Pe măsură ce inteligența artificială transformă industrii și societăți la nivel global, o calitate rămâne insubstituibilă: leadershipul uman. Vorbind la Foreign Investors Annual Summit 2025, organizat de Camera de Comerț Americană din Lituania (AmCham), Arminta Saladžienė, vicepreședintă pentru Europa la Nasdaq, a purtat o discuție sinceră cu moderatorul evenimentului, Vilius Bernatonis, despre rolul în continuă schimbare al conducerii, megatendințele care ne modelează lumea și principalele răscruci strategice ale Lituaniei.
Leadershipul ca ancoră umană într-o eră tehnologică
Când a fost întrebată dacă „atingerea umană” în leadership devine mai puțin importantă într-o eră dominată de AI, Saladžienė a fost categorică:
„Conducerea este umană. Este una dintre puținele calități care ne definesc ca oameni. Inteligența emoțională, empatia, imaginația și capacitatea de a conecta și inspira pe alții — acestea sunt abilitățile pe care nicio mașină nu le poate replica.”
A explicat că, pe măsură ce automatizarea se accelerează, capacitățile unice ale oamenilor — gândirea critică, rezolvarea creativă a problemelor și viziunea strategică — vor deveni și mai valoroase în conducere și management. Aceste competențe permit interpretarea contextelor complexe și decizii care țin cont de factori etici și sociali.
„Conducerea înseamnă a conecta oamenii în jurul unui scop comun și a-i pune să avanseze în aceeași direcție. Tehnologia ne poate asista, dar nu poate înlocui această legătură umană.”
Mediul operațional global: complex și incert
Executiva de la Nasdaq a subliniat că liderii de azi operează într-un mediu tot mai volatil și multidimensional. De la tensiuni geopolitice și schimbări economice la perturbări tehnologice și tranziții demografice, conducerea modernă cere navigarea unei complexități fără precedent. Abilitatea de a anticipa, de a adapta strategii și de a construi reziliență organizațională devine esențială.
Bazându-se pe cercetări globale prezentate la un summit recent al Nasdaq, Saladžienė a evidențiat cinci megatendințe care redesenează lumea:
Colapsul încrederii – O erodare globală a încrederii în instituții și între indivizi.
Scăderea natalității – Populații care îmbătrânesc și forțe de muncă în diminuare în țările dezvoltate.
AI și automatizarea – Transformă industrii și redefinește natura muncii, cerând noi competențe și modele de organizare a activității.
Paradoxul locurilor de muncă – Lipsă simultană de competențe în anumite sectoare și șomaj structural în altele.
Polarizare socială și singurătate – Fragmentare alimentată de dezinformare, algoritmi polari și izolare socială.
„Aceste tendinţe sunt interconectate. Când încrederea se rupe, polarizarea crește. Oamenii devin izolați, mai susceptibili la dezinformare și mai puțin siguri în instituții. Pentru lideri, acest mediu este extrem de provocator.”
Saladžienė a avertizat că încrederea — atât verticală (în instituții), cât și orizontală (între oameni) — este la cote istorice scăzute în multe țări. Această eroziune afectează coeziunea socială, eficiența guvernanței și capacitatea companiilor de a implementa strategii pe termen lung.
„În SUA, unul din patru cetățeni își exprimă acum niciun fel de încredere în cel puțin trei instituții majore — guvern, mass-media, mediul de afaceri sau platformele online. A conduce într-o lume a neîncrederii cere integritate și un busol moral solid.”
🇱🇹 Lituania la o răscruce: miracol sau capcană a venitului mediu?
Mutând discuția asupra Lituaniei, moderatorul Vilius Bernatonis a întrebat dacă transformarea economică remarcabilă a țării — adesea numită „miracolul baltic” — poate fi întreținută pe termen lung. Analiza trebuie să ia în considerare sustenabilitatea productivității și tranzitia către sectoare cu valoare adăugată mai mare.
Saladžienė a lăudat realizările Lituaniei, descriind povestea sa de creștere ca „nimic mai puțin decât un miracol”, dar a avertizat împotriva complacenței:
„Vântul care ne-a purtat ieri poate să nu mai umfle pânzele mâine.”
Ea a subliniat că, deși productivitatea Lituaniei ajunge acum la aproximativ 70–80% din media UE, datele recente arată o încetinire a creșterii — un semnal clasic al capcanei venitului mediu, în care motoarele tradiționale de creștere își pierd avântul înainte ca un salt bazat pe inovație să preia conducerea. Pentru a evita stagnarea, țările trebuie să accelereze reformele structurale și investițiile în tehnologii emergente.
Pentru a evita stagnarea, ea a îndemnat Lituania să:
Intensifice investițiile în capital, competențe și inovare — inclusiv în educație continuă și formare profesională.
Accelereze tranziția de la industrii intensive în muncă către sectoare conduse de tehnologie și productivitate.
Creeze un mediu de politici pro-business care să recompenseze antreprenoriatul și asumarea de risc, cu reglementări clare și stimulente adecvate.
„Trebuie să ne asigurăm că următorul motor de creștere este pregătit înainte ca cel actual să-și piardă puterea. Guvernanța agilă și prietenoasă cu mediul de afaceri este mai esențială acum ca niciodată.”
Avantajele Lituaniei — și riscurile ei
Întrebată să numească cel mai mare atu și cel mai mare risc al Lituaniei, Saladžienė a indicat oamenii ca fiind cel mai valoros capital al țării:
„Avem încă foamea — o nouă generație de creatori care construiesc produse pentru întreaga lume. Sunt ambițioși, au viziune globală și rămân profund legați de Lituania. Acest spirit este cel mai mare avantaj al nostru.”
Cel mai mare risc, însă, vine din potențiale schimbări de politică care ar putea submina creșterea și motoarele private de inovare.
„Dacă supraimpozităm succesul sau redistribuim prea agresiv, antreprenoriatul se usucă. Investițiile încetinesc. Capcana venitului mediu devine reală.”
Viitorul muncii: oameni și agenți digitali
Vorbind despre impactul AI asupra muncii, Saladžienė și-a imaginat un viitor apropiat în care fiecare profesionist este susținut de zeci de agenți digitali specializați:
„În câțiva ani, fiecare dintre noi ar putea coordona 50 de asistenți AI care ne sprijină în sarcini și decizii. Când acel moment va veni, vom merita dreptul la o săptămână de lucru de patru zile — pentru că productivitatea noastră se va multiplica.”
Această viziune subliniază convingerea ei că AI trebuie să amplifice capacitatea umană, nu să o înlocuiască. În practică, asta înseamnă proiectarea de fluxuri de lucru hibride în care oamenii se concentrează pe creativitate, etică și decizii strategice, iar agenții digitali preiau sarcinile repetitive și analitice.
Investițiile străine ca motor, nu ca rival
Având în vedere tema summit-ului, discuția a abordat și investițiile străine directe (ISD). Saladžienė a subliniat că ISD au fost un pilon al succesului Lituaniei și rămân cruciale pentru următorul salt de productivitate:
„Investitorii străini aduc mai mult decât capital — vin cu know‑how global, standarde de management și rețele internaționale. Ei pun Lituania pe harta economică.”
A respins falsa dihotomie între investițiile locale și cele străine:
„Nu este ori/ori. Este și. Capitalul intern și cel extern împreună pot genera creștere exponențială.”
Ca exemplu, Saladžienė a vorbit despre inițiativele AI ale Nasdaq:
„Platforma noastră generativă AI internă instruiește peste 600 de angajați în Lituania. Acea expertiză se revarsă în ecosistemul local de startup‑uri, consolidând întreaga economie.”
A comparat investițiile străine cu ecosistemele urbane vibrante:
„Ca o stradă plină de cafenele — mai mulți vecini aduc mai mulți vizitatori. Investitorii străini nu sunt rivali; sunt catalizatori.”
Piața de capital: potențialul neexploatat al Europei
În calitate de vicepreședintă a Nasdaq, Saladžienė a abordat și rolul piețelor de capital în finanțarea creșterii:
„Europa a economisit cel mai mult, dar a investit cel mai puțin. 10 trilioane de euro în economii ale gospodăriilor stau, în mare parte, în depozite — 70% în bănci, doar 30% pe piețe. În SUA e invers.”
Doar Lituania deține 26 de miliarde de euro în depozite — aproximativ o treime din PIB. Aceste resurse ar putea fi parțial direcționate spre capitaluri proprii pentru a finanța inovarea și creșterea pe termen mediu și lung.
„Trebuie să punem măcar o fracțiune din aceste economii la lucru prin plasamente în capitaluri proprii. Afacerile nu pot crește doar pe datorii.”
A luat Suedia drept model:
„Doar 12% din economiile suedezilor sunt în depozite; 46% dintre cetățeni dețin acțiuni. Drept rezultat, peste 500 de companii au strâns capital prin piețe — mai multe decât Germania, Franța și Spania la un loc. Piețele de capital stimulează inovația, încrederea și chiar bunăstarea.”
Saladžienė a susținut că listarea mai multor companii de stat ar democratiza creșterea și ar crea oportunități pentru cetățeni de a participa direct la succesul economic:
„Când cetățenii pot investi în campioni naționali, ei împart succesul. Aceasta ridică standardele de guvernanță și transparență.”
Folosind exemplul Ignitis Group, ea a remarcat cum oferta publică inițială din 2020 a permis investiții de miliarde în sectorul energetic și a modernizat compania prin acces la capital și standarde de piață:
„Este o dovadă că piețele servesc consumatorii pe termen lung — prin companii mai puternice și mai inovatoare.”
Leadership pregătit pentru viitor: o busolă morală într-o lume fragmentată
În încheiere, Saladžienė a reflectat asupra trăsăturilor care definesc un lider pregătit pentru viitor:
„Nu există un singur model. Dar într-o lume în care încrederea e fragilă iar dezinformarea se răspândește rapid, conducerea trebuie să fie ghidată de o busolă morală.”
Mesajul ei către liderii în devenire:
Rămâneți centrate pe oameni
Cultivați empatia și integritatea
Îmbrățișați tehnologia fără a pierde din vedere scopul
Conduceți cu curaj și claritate în condiții de incertitudine
„Conducerea în era AI înseamnă a îmbina inovația cu umanitatea — și a naviga cu etica în centrul deciziilor.”
Concluzie
Dialogul dintre Arminta Saladžienė și Vilius Bernatonis, de la Foreign Investors Annual Summit 2025, a oferit o lecție de viziune strategică. Perspectivele prezentate conturează o foaie de parcurs pentru Lituania — și pentru alte economii emergente — pentru a prospera într-o eră definită de AI, schimbări demografice și crize de încredere. În practică, aceasta înseamnă politici care stimulează investițiile în talente, infrastructură digitală, piețe de capital și un cadru legislativ predictibil.
Investind în oameni, capital și scop, Lituania poate transforma „miracolul economic” într‑o poveste de succes sustenabilă pe termen lung. Cheia este integrarea inovării cu politici publice care sprijină antreprenoriatul, educația continuă și piețele eficiente de capital, astfel încât avantajele actuale să se convertească în prosperitate durabilă.
Sursa: smarti
Comentarii