8 Minute
Pe 13 noiembrie 2025, la ediția a XI‑a a Conferinței Internaționale organizate de Institutul de Studii Financiare (ISF), lideri din sectorul financiar, mediul academic și supraveghere au discutat pe larg rolul inteligenței artificiale în transformarea digitală a piețelor. Tema, relevată în titlul conferinței Inteligență Artificială și Transformare Digitală în Piețele Financiare: România în pas cu noile tendințe, ridică o întrebare esențială pentru investitori, consumatori și reglementatori: este AI doar un instrument care le potențează pe cele existente sau a devenit deja un factor autonom de transformare a societății?
Concluziile cheie: AI ca instrument augmentativ, nu ca înlocuitor
Din discuțiile din cadrul conferinței a reieșit o idee unitară: în prezent, inteligența artificială funcționează predominant ca instrument — capabil să augmenteze eficiența proceselor, să reducă timpul de procesare și să personalizeze interacțiunea cu clienții. Cu toate acestea, adoptarea AI implică riscuri operaționale, etice și de securitate a datelor care trebuie gestionate prin reglementare, guvernanță și educație profesională.
Participanți și voci autoritare
Eficert și cooperarea europeană
Conferința a beneficiat de intervenția doamnei Dr. Katharina Höhn, președintele Eficert, organizația europeană dedicată educației în asigurări. Eficert reunește institute din 13 țări, inclusiv România, și pune accent pe instituționalizarea schimbului de bune practici. Höhn a subliniat importanța contextului cultural european în dezvoltarea instrumentelor de AI și a ridicat întrebarea legitimă despre corectitudinea universurilor generate de modele AI în procesele educaționale și de vânzare.
Rolul ISF și alegerea europeană
Anunțul că secretarul general al ISF, Cătălin Câmpeanu, a fost ales viitorul președinte Eficert întărește integrarea României în rețelele europene. Câmpeanu a definit AI ca pe o nouă revoluție industrială, plină de oportunități, dar care trebuie abordată corect și în colaborare cu partenerii din Uniunea Europeană.
Digitalizare și supraveghere: ce face ASF
Investiții în infrastructură și prevenție
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a prezentat planurile instituției: digitalizarea mai multor procese de supraveghere, cu o finanțare aprobată de aproape 20 de milioane de euro. Scopul nu este doar eficientizarea activității interne, ci capacitatea de a identifica devierile economice și de conformitate din timp, prin fluxuri automatizate și analize predictive bazate pe AI.
De la instrumente la responsabilitate umană
Prim‑vicepreședintele ASF, Gabriel Avrămescu, a atras atenția asupra limitelor instrumentelor generative: un exemplu grăitor este interacțiunea cu ChatGPT, care inițial a refuzat să ofere recomandări investiționale, apoi a generat sugestii pentru companii de stat din sectorul energetic. Acest episod amintește că algoritmii pot face pași pe care un consultant prudent nu îi face, iar verificarea umană rămâne indispensabilă. Avrămescu a subliniat importanța autorizării consultanților financiari online și a responsabilității în comunicare, în contextul influenței crescute a creatorilor de conținut.
Perspective ale pieței: BVB, NN și rolul consultanței
Bursa de Valori București și atragerea investitorilor
Radu Hanga, președintele BVB, a remarcat potențialul tehnologiei de a crește baza de investitori retail. Autorizarea consultanților din mediul online poate facilita accesul unui public mult mai larg către piață. BVB înregistrează zeci de mii de conturi noi trimestrial, iar miza este să transforme audiența online în investitori activi, oferind infrastructură digitală, educație și instrumente simple de tranzacționare.
Asigurări: AI care îmbunătățește valoarea umană
Cătălin Vasile, director vânzări NN, a argumentat un punct esențial pentru industria de asigurări: AI nu elimină rolul consultantului, ci îl eliberează de sarcini operaționale repetitive. Prin automatizare, conformare și monitorizare continuă, consultanții pot să se concentreze pe empatie și pe înțelegerea reală a nevoilor clienților. Aceasta schimbă paradigma segmentării — de la criterii socio‑demografice la preferințe, abilități și comportamente digitale.
Features, comparații și avantajele AI pentru produsele financiare
Caracteristici cheie ale soluțiilor AI în finanțe
- Analiză predictivă a riscurilor și detectare a fraudei în timp real
- Personalizare a ofertei pe baza comportamentului și preferințelor clienților
- Automatizare a proceselor KYC/AML pentru conformitate
- Chatboturi și asistenți virtuali care reduc timpul de răspuns
- Generare de rapoarte și documente standardizate cu audit trail
Comparații: soluții locale versus furnizori globali
În România, firmele fintech și asigurătorii aleg atât soluții locale adaptate limbii și reglementărilor, cât și furnizori globali cu capacități avansate de modelare. Avantajul soluțiilor locale este integrarea facilă cu sisteme bancare românești, suport în limba română și conformitate GDPR adaptată. Furnizorii globali oferă, în schimb, modele mai robuste și date mai bogate de antrenament. O abordare hibridă, cu modele globale fine‑tunate pe date locale, pare cea mai eficientă pentru piața românească.
Use cases relevante pentru România
- Detectarea automată a tranzacțiilor frauduloase în timp real în sistemele bancare românești.
- Asigurarea dinamică: prețuri și pachete personalizate în funcție de comportamentul de conducere sau profilul de sănătate.
- Robo‑advisory adaptat la specificul investitorilor români, cu filtre pentru preferințe locale.
- Instrumente de educație financiară cu suport în limba română pentru creșterea alfabetizării financiare.
- Automatizarea proceselor de conformitate la cerințele AI Act, DORA și GDPR.
Impact asupra consumatorilor și companiilor din România
Pentru consumatori, AI poate însemna produse financiare mai transparente, servicii mai rapide și costuri operaționale reduse care pot conduce la tarife mai competitive. În mediul corporate, companiile care adoptă AI pot reduce riscul operațional, pot accelera deciziile și pot îmbunătăți serviciile clienți. Totuși, beneficiile reale depind de nivelul de acuratețe al modelelor, calitatea datelor și de cadrul reglementator aplicat.
Reglementare și securitate: AI Act, DORA și GDPR
Participanții la conferință au reafirmat că adoptarea AI trebuie să fie însoțită de reglementări clare. AI Act va defini nivelurile de risc asociate aplicațiilor AI, DORA reglementează reziliența operațională digitală în sectorul financiar, iar GDPR impune protecția datelor personale. Aceste pachete legislative europene vor fi esențiale pentru piața din România, asigurând echilibrul între inovare și protecția consumatorului.
Comparativ: ce învață România din exemplele din regiune
Experiențele din state ca Lietuva oferă perspective utile. În Vilniuje și Kaune, startup‑urile fintech au demonstrat cum colaborarea cu autoritățile și pilotarea reglementărilor pot accelera adoptarea. Pentru lietuviams, integrarea rapidă a API‑urilor bancare și folosirea limbii locale în produse digitale au fost avantaje majore. România poate replica multe din aceste bune practici, adaptate la dimensiunea și particularitățile pieței locale.
Provocări practice pentru implementare
- Calitatea datelor: datele istorice trebuie curate, etichetate și reprezentative.
- Transparența modelelor: explicabilitatea deciziilor AI pentru utilizatorii finali.
- Forța de muncă: upskilling pentru profesioniști financiari și specialiști în date.
- Etică și bias: detectarea și corectarea prejudecăților în modele.
- Infrastructură: investiții în cloud, securitate cibernetică și interoperabilitate.
Ce pot face companiile românești acum
Recomandările rezultate din dezbateri sunt concrete: investiți în proiecte pilot cu obiective măsurabile, colaborați cu universități și cu rețele europene precum EFICERT pentru formare, implementați procese de guvernanță a datelor și asigurați transparență în interacțiunile cu clienții. Educația consumatorilor rămâne un element cheie: un investitor sau un asigurat informat minimizează riscurile de utilizare greșită a serviciilor digitale.
Concluzie: echilibrul între tehnologie și valoare umană
La finalul conferinței, concluzia comună a fost că tehnologia trebuie să servească oamenii. Inteligența artificială are potențialul de a reduce fraudele, de a personaliza produsele financiare și de a eficientiza procesele, dar nu poate înlocui judecata umană, empatia sau responsabilitatea. România are deja exemple de bune practici locale și oportunitatea de a învăța din experiențele regionale, de la Vilniuje sau Kaune, pentru a construi o piață digitală financiară sigură, transparentă și incluzivă.
Conferința ISF a arătat că instrumentele AI sunt aici pentru a rămâne. Rămâne însă o sarcină comună a autorităților, industriei și mediului academic să asigure implementarea lor responsabilă, astfel încât beneficiile să ajungă la cât mai mulți români și la companiile care susțin economia digitală.
Pentru detalii și înregistrarea integrală a evenimentului, toate materialele sunt disponibile pe canalele ISF.
Sursa: isf
Lasă un Comentariu