16 Minute
La cea de-a 13-a ediție Startup Fair 2025 din Vilnius, scena principală LITEXPO a fost plină pentru o masterclass despre antreprenoriat ținută de Uri Levine, co-fondatorul Waze și Moovit. În prezentarea sa „Building Unicorns: The Path to Hypergrowth”, Levine a oferit o privire sinceră și personală asupra pașilor necesari pentru a transforma idei în companii de miliarde. Discursul a combinat lecții practice, povești despre eșec și perseverență și un tablou atent al evoluției Waze de la o hartă goală a Tel Avivului la un fenomen global care a schimbat modul în care milioane de oameni se deplasează.
Cine este Uri Levine și de ce merită ascultat
Uri a început prin a întreba cine din sală folosește Waze și cine este antreprenor — ambele întrebări au adunat multe mâini ridicate. S-a descris drept constructor de companii — printre care Waze și Moovit — și profesor care se simte la fel de recompensat atunci când îi ajută pe alții să construiască. A menționat cartea sa, „Fall in Love with the Problem, Not the Solution”, pe care Steve Wozniak a numit-o o biblie pentru antreprenori, și a explicat că a scris-o pentru a împărtăși know-how-ul necesar ca mai mulți fondatori să reușească.
Cu umor, Uri a povestit că încearcă să răspundă tuturor e-mailurilor și a amintit de un schimb cu co-fondatorul Netflix, care îi scrisese la un moment dat „This Will Never Work”. Levine a spus că există trei lucruri comune între ei: răspund la e-mailuri, folosesc produsele unul altuia și au auzit frecvent fraza „asta nu va funcționa”. Dacă ești antreprenor, probabil ai auzit-o deja. Dacă nu, o vei auzi.
Unde începe, de fapt, antreprenoriatul
Antreprenoriatul pornește dintr-un angajament emoțional puternic. Uneori iubești ceva, alteori urăști atât de mult o problemă încât decizi că trebuie schimbată. Uri urăa traficul. Gândurile și visele se transformă în pasiune și, în cele din urmă, într-un angajament. Drumul cere sacrificii și seamănă cu un roller coaster al emoțiilor: urcușuri entuziaste și coborâșuri dure. L-a citat pe Ben Horowitz, care a spus, la întrebarea dacă doarme bine ca CEO de startup, că doarme ca un bebeluș — se trezește la fiecare două ore și plânge.
Levine a comparat alegerea de a construi un startup cu a te îndrăgosti. Îți „iei întâlniri” cu multe idei până când una devine „cea”. La început vrei să petreci tot timpul cu ea: te gândești la problemă, la soluție, la listă de taskuri pentru a doua zi, la viziunea pe zece ani. Când o spui prietenilor, reacția e previzibilă: „asta nu va funcționa”. Unii pot numi ideea proastă. Ca într-o relație nouă, te poți închide față de criticii care nu înțeleg. A iubi ideea e esențial pentru a rezista, dar poate orbi — de aceea trebuie să înveți să asculți fără să-ți pierzi entuziasmul.
Începe cu problema, nu cu soluția
Alege o problemă mare, care merită rezolvată. Întreabă-te cine are acea problemă. Dacă doar tu o ai, mai bine vezi un terapeut: e mai ieftin și mai rapid decât să construiești un startup. Dacă mulți au problema, vorbește cu ei, înțelege-le percepția și abia apoi gândește soluția. Urmează acest traseu și, dacă soluția funcționează, vei crea valoare. Dacă începi cu soluția, riști să construiești ceva de care nimeni nu are nevoie.
Problema devine steaua ta polară. Ține echipa pe traiectorie și face povestea ta convingătoare. În 2007, să spui că vrei să construiești un sistem de navigație AI crowdsourced suna interesant, dar nu atingea publicul. Spune-le oamenilor că îi vei ajuta să evite traficul și te vor urma. Când utilizatorii țin la produs, ei devin aliatul tău în succes — îți dau feedback, îți atrag alți utilizatori, îți dau credibilitate.
Acceptă eșecurile și învață să „fail fast”
Construiești ceva nou — nu știi ce va funcționa. Încerci, eșuezi, încerci din nou. Două concluzii directe: dacă ți-e teamă să eșuezi, ai pierdut deja, pentru că nu vei încerca; dacă încerci, vei eșua — deci e mai bine să eșuezi repede. Eșecul rapid îți oferă timp să revină, fie în versiuni de produs, fie în strategii go-to-market. Mai multe încercări cresc probabilitatea de succes.
Desertul fără tracțiune: testul răbdării
Există o perioadă lungă în care încerci totul și nu pare să funcționeze — acesta este desertul fără tracțiune. Ieși din el doar când găsești product-market fit. Pentru Waze au fost patru ani; Microsoft a avut nevoie de cinci, Netflix de zece. OpenAI are în jur de zece ani și abia după șase ani a devenit cunoscut pe scară largă. Product-market fit e simplu: creezi valoare pentru clienți. Un singur metric contează cel mai mult: retenția. Dacă utilizatorii revin, creezi valoare. Dacă nu revin, iterează până când o fac.
Cum a construit Waze hărți din nimic
Magia Waze nu a fost doar crowdsourcingul pentru trafic sau camerele de viteză. Waze a crowdsourcat chiar harta. Harta inițială a Tel Avivului era o pagină goală. Aplicația a colectat trasee GPS de la primii șoferi, apoi de la mulți alții. Suprapunerile acelor trasee au arătat unde sunt drumurile: un buclă densă părea sens giratoriu; diferențele de densitate separau artere principale de străzi secundare. Dacă nimeni nu făcea stânga la o intersecție, probabil că nu era permisă stânga. Dacă o sută de persoane circulau într-o singură direcție și nicio una în cealaltă, strada era cu sens unic. În orașe diferite, pragurile trebuiau ajustate — ceea ce funcționa în Tel Aviv putea necesita recalibrare în Napoli sau Sao Paulo.
Dacă poți descrie un proces, îl poți codifica. Waze a scris software-ul care transforma traseele în hartă. Inițial, harta era incompletă; așa că echipa a permis editarea manuală pentru nume de străzi, numere de clădiri și puncte de interes. Cu această bază, segmentele de trafic lent semnalau ambuteiaje; cu mulți șoferi pe drum, Waze putea recalcula rute pentru a evita blocajele. Adaugă rapoarte de camere de viteză, accidente sau lucrări și obții valoare zilnică: oamenii știu drumul zilnic, dar nu știu ce se întâmplă acum.
Timeline: prototip, lansare și iterații care consumă timp
Primul prototip a rulat pe un PDA în 2007. Versiunea în timp real a funcționat pe telefoane Nokia la finalul lui 2008. Waze a lansat în Israel la începutul lui 2009. Văzând tracțiune locală, s-a lansat global la sfârșitul lui 2009 — începutul lui 2010. Rezultatele nu au fost inițial bune în Statele Unite, Europa de Vest sau alte piețe mari; a funcționat în câteva locuri precum Cehia, Slovacia, țările baltice și Ecuador.
Echipa a vorbit cu șoferii, a adunat feedback despre ce nu funcționa și a construit versiunea următoare. Nu era de ajuns. Au repetat ciclul. Unele iterații au avut pași mici înainte; altele au fost înapoi, necesitând rollback. Câteva au fost salturi majore, dar nu știi care vor conduce la progres. După peste un an de iterații, la sfârșitul lui 2010 și începutul lui 2011, Waze a devenit suficient de bun în mai multe regiuni. Creșterea a pornit ca un incendiu: în SUA s-a extins oraș cu oraș — Los Angeles, San Francisco, Washington, Atlanta, Miami, New York, Chicago și altele. În Europa: Italia, apoi Suedia, Olanda, Franța, Spania. Până în 2012, Waze creștea mai rapid decât întreaga industrie de navigație la un loc. Google a făcut o ofertă în 2013; Waze a acceptat. Uri a plecat a doua zi.
Decizii care contează — a vinde sau a continua
Multe persoane întreabă dacă vânzarea către Google a fost decizia potrivită. Uri a spus că în viață există decizii bune și absența deciziilor; nu poți ști ce s-ar fi întâmplat pe celălalt drum. Poate Waze ar fi avut azi o valoare mai mare, dar poate nu ar fi devenit ceea ce este fără acea alegere. Dacă ești nemulțumit de rezultatul unei decizii, ia o decizie nouă. Capacitatea de a lua decizii cu convingere, mai ales cele dificile, e comportamentul definitoriu al CEO-ilor care reușesc.
Alinierea stelelor pentru a crea un unicorn
Pentru a construi un unicorn, câteva „stele” trebuie să se alinieze: product-market fit pe o piață semnificativă, un model de business clar cu înțelegerea valorii pe viață a clienților (LTV), și creștere susținută. Unele companii au și un factor de coolness care ajută la început. La debut, aceste elemente sunt împrăștiate; tu le fixezi pe rând, începând cu product-market fit.
Primele șapte ani arată adesea la fel: găsești product-market fit, apoi extinzi. Dacă începi într-o țară mică, globalizarea vine mai repede pentru că nu ai unde să te ascunzi pe o piață internă largă. Țări mici precum Lituania, Estonia, Letonia, Suedia, Israel sau Olanda beneficiază din a gândi global din prima zi.
Valoarea reală apare după al zecelea an
Privește timeline-ul marilor companii tech: Amazon și Google au în jur de treizeci de ani; Tesla și Facebook cam douăzeci. Altele, precum Airbnb și Shopify, sunt mai tinere. Mai puțin de 5% din valoarea lor finală a fost creată în primul deceniu. De ce? Primii zece ani acoperă product-market fit, modelul de business și creșterea. Abia după aceea te poți decola cu adevărat.
Lecții care nu s-au schimbat
Uri a spus că slide-ul său de rezumat nu s-a schimbat din 2012. Iată ideile esențiale, rostite natural, cu exemple practice:
- Cine sunt utilizatorii tăi și cum percep ei problema? Încetezi să gândești utilizatorii — construiești ceva ce nu le pasă.
- Îmbrățișează ciclul eșecurilor: fail fast.
- Perfecțiunea e dușmanul a ceea ce e suficient. Nu trebuie să fii perfect pentru a câștiga; lansează ceva «nu destul de bun», ascultă utilizatorii și iterează până devine suficient.
El a ilustrat cu două companii gemene: ambele au același produs și același progres. Una a întârziat lansarea pentru că produsul era „rușinos”. Cealaltă a lansat, deși rușinoasă. A doua a mers mai repede pentru că a primit feedback real. Frica de a pierde clienți sau de a strica brandul nu contează la început: nu ai clienți și nu ai brand încă. Lansarea e un proces continuu, nu un eveniment unic.
Iubește problema, nu soluția. Focalizarea e despre ce nu faci. Waze s-a concentrat pe șoferi și navetiști — nu pe camioane, bicicliști sau pietoni. Acea focalizare le-a permis să fie cei mai buni la ceea ce și-au ales.
În privința echipelor, aproape jumătate dintre fondatorii care au eșuat au spus că problema a fost echipa — oameni nepotriviți, probleme de comunicare sau ego-uri. Când știi că echipa e greșită, trebuie să iei o decizie dificilă. În startup-uri, deciziile dificile ies la suprafață rapid; dacă liderii le evită, performeri de top pleacă pentru că au opțiuni.
Firing and Hiring — lecții practice
Editurile au vrut să intituleze capitolul „Hiring and Firing”. Uri a insistat „Firing and Hiring”. Concedierea e decizia grea; angajarea e mai ușoară. Când angajezi, pune-ți o dată peste 30 de zile și întreabă: cunoscând ce știu acum, l-aș angaja? Dacă da, spune-i că excelează și oferă-i mai multă plată sau equity. Dacă nu, despărțiți-vă imediat. Vei face bine ambelor părți; traiectoria e deja setată.
Înțelegerea utilizatorilor — o poveste cu Steve Wozniak
Uri a întâlnit-o pe Steve Wozniak în Guatemala acum aproximativ zece ani, ambii fiind keynote speakers. La cină, Uri a folosit butonul de volum al iPhone-ului pentru a face un selfie — exact cum intenționase Wozniak. Primele iPhone-uri erau evoluții ale camerelor digitale și PDA-urilor, iar senzația fizică a butonului de declanșare rămăsese utilă. Povestea a inspirat un capitol despre a înțelege cum folosesc oamenii produsul tău. Fiecare dintre noi este un eșantion de unu: dacă nu știi cum folosesc utilizatorii produsul, construiești prost.
Uri a polat audiența: te uiți la ecran pentru indicații sau folosești prompturile audio? Majoritatea au ridicat mâna pentru ecran. Ambele opțiuni livrează valoare; ideea e că echipele de produs trebuie să știe pattern-urile reale de utilizare, nu doar preferințele teoretice.
Simplicitatea câștigă
Ce au în comun Google Search, iPhone, Waze, Amazon și ChatGPT? Tehnologia contează, inovația poate ajuta, execuția este crucială, dar factorul comun e simplitatea. Înainte de iPhone, telefoanele veneau cu manuale groase; iPhone-ul a venit cu telefonul. Leonardo da Vinci a spus că simplitatea e sofisticarea supremă — iar asta rămâne valabil pentru produsul digital.
Povești scurte de pe drum
Uri a spus că mulți i-au mulțumit pentru că i-a scăpat din coșmarul traficului sau de amenzi. Cineva i-a mulțumit că le-a salvat căsnicia — certurile în mașină dispăruseră. A povestit despre fiul său, la început șofer: refuzase să meargă la aeroport pentru că telefonul nu mergea și nu știa drumul; Uri a oferit indicații din scaunul pasagerului. Fiul a întrebat cum se va întoarce — uneori pierdem orientarea, a spus Uri, dar nu logica.
Q&A: întrebări cheie din sesiunea de la final
Care a fost cea mai mare lecție și ce ai fi făcut diferit la Waze? Răspuns: mișcă-te mai repede. E ușor să rămâi prea mult într-o fază confortabilă de iterare a funcțiilor. Treci la următorul pas mai devreme.
Cum te ferești să te îndrăgostești de funcții? Nu există garanții, dar amintește-ți că mai puțin înseamnă mai mult. Povestea LinkedIn: echipa a tăiat o listă de 30 de funcții la 10 esențiale înainte de lansare. Nouă ani mai târziu, după IPO, doar una dintre cele zece fusese construită. Majoritatea utilizatorilor folosesc 1–3 funcții. Fii cel mai bun la acelea.
Ce plan de monetizare a eșuat? Inițial, Waze credea că are o „fabrică de hărți” superioară și voia să vândă hărți și trafic la o fracțiune din costul pieței. Ciclu de vânzări prea lung; s-au mutat spre advertising. Găsirea modelului de business e și ea un roller coaster de eșecuri și iterări.
Ce mesaj ai lăsa copiilor tăi? Părinții își doresc ca copiii să fie fericiți, dar nu știm mereu ce înseamnă fericirea pentru ei. Încurajează-i să încerce multe lucruri. Învață-i să eșueze — e unul dintre cele mai mari daruri pe care le poți oferi.
Gânduri finale rostite pe scena din Vilnius
Uri a încheiat amintind cât de repede se schimbă lumea. Imaginează-ți că te întorci în 2007 fără iPhone, Waze, WhatsApp, Netflix, Uber sau Instagram — lumea s-a transformat în mai puțin de două decenii. Majoritatea companiilor de top de azi nu erau în top acum 10–20 de ani. Mulți lideri de mâine nu sunt cunoscuți încă. Poate unul dintre ei e în sală.
Drumul către un unicorn e lung: găsește o problemă mare, vorbește cu utilizatorii, lansează înainte să te simți gata, iterează neîncetat, măsoară retenția, taie tot ce nu e esențial, ia decizii grele și continuă prin deșertul fără tracțiune până găsești product-market fit. Abia atunci, și doar atunci, scalează.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu