9 Minute
În prima zi a Startup Fair 2025 de la Vilnius, o sesiune a atras atenția publicului punând în discuție un subiect care frământă ecosistemul european de inovare de ani de zile: poate Europa să rivalizeze cu adevărat cu Silicon Valley sau repetăm doar aceleași cuvinte optimiste fără efect? Panelul a adunat voci influente din politică, antreprenoriat și tehnologie pentru a disputa nu doar cifre, ci și mentalități și soluții practice.
Deschidere: Cum arată poziția competitivă a Europei
Moderând dezbaterea, Peter Vesterbacka, partener general la FinestLove VC și fondatorul conferinței Slush, a început prin a reaminti publicului progresul ecosistemului european. A evocat povești de succes regionale—companii precum Rovio și Angry Birds—care au transformat începuturi modeste în impact global. A ridicat imediat întrebarea esențială: stă Europa la aceeași masă cu Silicon Valley și China sau joacă un alt joc?
„Sunt oarecum contrarian,” a spus Vesterbacka. „În multe feluri, Europa a câștigat deja. Uitați‑vă la ce s‑a construit în țările nordice și baltice. Dacă comparăm unicornurile per capita, suntem înaintea multor regiuni.” Această afirmație a provocat zâmbete, dar a subliniat o realitate clară: succesul este inegal distribuit. Ecosisteme mici precum Estonia, Finlanda și Lituania ies în evidență în timp ce piețe mai mari rămân în urmă.
Problema, a argumentat el, nu este incapacitatea Europei de a crea companii excelente, ci difuzarea acelei excelențe. Cum se poate replica succesul unor poloare regionale la scară continentală?
Mic poate fi superputere: perspectiva din Baltice
Gintarė Verbickaitė, CEO Unicorns Lithuania, a venit cu o pledoarie pentru avantajele ecosistemelor compacte. Zâmbitoare, a spus: „Să fim ca Lituania: mici, dar ambițioși. Tocmai miciunea ne face puternici.”
Argumentul ei se sprijină pe o observație simplă: comunitățile restrânse favorizează colaborarea. Fondatorii se cunosc, împărtășesc lecții, iar transparența eforturilor construiește încredere. „Când știi că nu ești singur, riști mai ușor. Vezi pe alții eșuând, revenind și încercând din nou—asta creează momentum.”
Verbickaitė a subliniat trei trăsături cheie ale regiunii baltice: orientarea globală, obișnuința de a lucra transfrontalier și densitatea ridicată de talente tehnice. Educația STEM solidă, stăpânirea limbii engleze și infrastructura digitală permit unor piețe mici să concureze la nivel mondial. „Nu ai nevoie de o piață internă uriașă ca să gândești global din prima zi,” a afirmat ea. Iar această mentalitate schimbă totul.
„Dezblocarea” pieței europene: ce propune Comisia
Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție și Protecția Consumatorilor, a adus perspectiva politică: UE este o piață de circa 450 de milioane de oameni și 27 de state, dar nu e încă un veritabil „single market” pentru antreprenori. Fragmentarea legislativă rămâne un obstacol pentru scalare.
El a explicat inițiativele Comisiei menite să reducă această fragmentare—printre ele un cadru opțional de drept corporativ numit informal „regimul douăzeci și opt” care ar coexista cu legislațiile naționale. Scopul: proceduri digitale-first și recunoaștere mutuală pentru a facilita înființarea și extinderea companiilor în întreaga UE.
McGrath a menționat și problema piețelor de capital: nu lipsește banii, ci mobilizarea lor eficientă. În Europa ar exista miliarde, dacă nu trilioane, în economii familiale care stau neutilizate. Soluții propuse includ conturi paneuropene de economii și investiții pentru direcționarea capitalului privat către startupuri și scale‑up‑uri. Concluzia lui: nu mai sunt necesare rapoarte, ci acțiune, simplificare și implementare.
Unde bate cultura: provocarea lui Vesterbacka pentru decidenți
Vesterbacka a replicat cu blândă insistență: reforma regulativă contează, dar cultura și ambiția pot conta și mai mult. „Uneori europenii folosesc birocrația ca scuză,” a spus el. „Se spune «dacă am fi fost în SUA ar fi fost mai ușor». Dar putem construi companii globale și aici—fondatorii Rovio nu au așteptat reguli perfecte.”
El a adăugat că Europa deține, la nivel de startupuri per capita, mult mai mult decât se vorbește: „Provocarea nu este potențialul, ci mentalitatea. Să nu ne gândim că suntem doar subiecți pasivi ai unui sistem.”
Urgentă și pragmatică: vocea Estului
Kateryna Kruk, Regional Public Policy Lead la Meta pentru Europa Centrală și de Est, a adus un contrast puternic între abordările occidentale și cele estice. Revenind dintr‑o conferință la Baku, a remarcat cum în Occident discuția pornește adesea de la analizarea riscului („cum reglementăm?”), în timp ce în Est prima întrebare este „ce putem face cu asta?”—o mentalitate orientată pe oportunitate și viteză.
Diferența de mindset explică, în opinia ei, viteza regiunii baltice în adoptarea tehnologiilor noi: tehnologia este văzută ca instrument pentru închidere de breșe sociale, eficientizare și crearea de afaceri. „Nu avem ani la dispoziție pentru a scrie încă un document de strategie. Trebuie să acționăm acum.”
Mindset versus reglementare: dialogul continuă
Dezbaterile despre reglementare au alternat între glume și observații serioase. Kruk a atras atenția asupra costurilor de compliance: conform estimărilor discutate public, de exemplu, aplicarea unor norme stricte pentru AI poate absorbi 20–30% din bugetul unui startup—o povară uriașă pentru companii aflate în fază incipientă.
Ea a punctat că nu pledează pentru dereglementare totală, ci pentru design inteligent: reguli mai simple, previzibile și proporționale pentru jucători mari și mici. McGrath a agreat ideea de proporționalitate: protecția cetățenilor și a confidențialității poate exista fără a sufoca inovarea.
Exemple practice și lecții din Ucraina
Kruk a adus în discuție și transformarea Ucrainei, unde procesul de armonizare cu normele europene oferă o șansă unică: a învăța din succesele și greșelile Europei mature. Această dialogare între piețe mai noi și cele tradiționale este benefică: schimbul nu e doar legislativ, ci și cultural—modele de lucru, viteza decizională, asumarea riscului.
Astfel de exemple practice consolidează ideea că Europa poate crea un model propriu, construit pe valorile sale: democrație, stat de drept, respect pentru demnitatea umană, dar și pe competitivitate și viteză executivă.
Câțiva piloni pentru o Europă mai competitivă
- Urgenta: procese decizionale mai rapide, cicluri de consultare mai scurte și prototipare accelerată în sectorul public;
- Integrarea: reducerea barierelor administrative între state pentru a permite scalarea rapidă a companiilor;
- Mobilizarea capitalului: instrumente paneuropene care să transforme economiile pasive în capital activ pentru startupuri;
- Mentalitate: normalizarea eșecului ca parte a procesului de inovare și recompensarea experimentării;
- Reglementare inteligentă: reguli proporționale, clare și predictibile care să protejeze cetățenii fără a bloca fondatorii.
Întrebarea publicului: Trebuie Europa să copieze Silicon Valley?
La final, publicul a adresat o întrebare directă: „Ar trebui Europa să încerce să rivalizeze cu Silicon Valley sau să-și urmeze propriul drum?”
Verbickaitė a fost tranșantă: „Europa poate câștiga dacă are ambiție și viteza necesară. Avem talente, cercetare de top și un sens al impactului care merge dincolo de profit.” Vesterbacka a insistat că birocrația nu trebuie să fie o scuză: „Poveștile noastre de succes s‑au întâmplat în ciuda sistemului—imaginează‑ți ce am putea realiza dacă sistemul ne-ar sprijini.”
McGrath a adăugat de la nivel politic: „Nu este vorba de a copia Silicon Valley. Europa trebuie să rămână fidelă valorilor sale și totodată să devină cel mai bun loc pentru a începe și a dezvolta o afacere. Inovația și valorile nu sunt opuse; ele pot coexista.”
Teme cheie care au revenit în discuție
Pe parcursul celor nouăzeci de minute, patru teme s‑au repetat insistent:
- Urgenta — schimbarea tehnologică nu așteaptă cicluri decenale de consultare;
- Integrarea — scalarea europeană depinde de eliminarea barierelor interne;
- Mentalitatea — micile piețe au arătat că mărimea se poate converti în agilitate și inovație;
- Cultura — normalizarea iterării și a eșecului este esențială pentru sustenabilitatea inovației.
În plus, a existat un consens că valorile europene — protecția datelor, statul de drept, echilibrul social — pot conviețui cu o abordare competitivă în economie, atâta timp cât reglementările sunt gândite pentru a sprijini, nu a bloca, inovarea.
O încheiere pragmatică: competiția în stil european
Sesiunea s‑a încheiat cu aplauze în sala LITEXPO și un sentiment de optimism pragmatic. Paneliștii nu s‑au limitat la a lista carențe; au pus în lumină ceea ce Europa are deja: talente de clasă mondială, sisteme educaționale puternice, infrastructură și comunități de fondatori care gândesc global din prima zi.
Vesterbacka a rezumat clar: „Nu trebuie să devenim un alt Silicon Valley. Avem ceva unic. Ce ne trebuie acum este viteză și încredere.” McGrath a încheiat pe aceeași notă: „Putem proteja cetățenii, respecta valorile și fi totodată îndrăzneți. Acțiunea este singura cărare.”
În timp ce participanții s‑au îndreptat spre zonele de networking, a rămas o impresie: ecosistemul startup din Europa poate să nu fie încă echivalentul Silicon Valley, dar a încetat să ceară permisiunea de a încerca — și asta poate fi primul pas spre a deveni cu adevărat competitiv la scară globală.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu