27 Minute
Vilnius, Lituania — Summitul anual al investitorilor străini 2025, organizat de Camera de Comerț Americană în Lituania (AmCham) și găzduit la Hotelul Radisson Blu din Vilnius, a reunit oficiali guvernamentali, investitori internaționali, lideri de business și experți în politici pentru o zi intensă de dezbateri și reflecții asupra climatului investițional și competitivității viitoare a Lituaniei.
Între orele 9:00 și 14:00, summitul a explorat poziționarea economică a Lituaniei într-o lume în rapidă schimbare — unde tensiunile geopolitice, perturbările tehnologice și evoluția fluxurilor globale de capital redesenează strategiile de investiții.
Evenimentul a servit drept platformă unică de dialog între factorii de decizie și mediul de afaceri, reflectând misiunea AmCham de a promova un cadru predictibil și colaborativ pentru investițiile directe străine (FDI).
Discursuri de deschidere: Viziune naţională şi context global
Ziua a început cu alocuțiuni din partea ministrului Apărării al Lituaniei și a primarului Vilniusului, care au fixat tonul subliniind agenda economică orientată spre securitate a țării și rolul acesteia ca hub european în creștere pentru inovație. Deși transcripturile complete ale discursurilor nu sunt incluse în acest raport, mesajele lor au evidențiat poziția strategică a Lituaniei, reziliența și angajamentul față de încrederea investitorilor în contextul provocărilor regionale.
După discursurile de deschidere, prima prezentare principală a fost susținută de Chris Knight, Managing Director la FT Locations — parte din Financial Times Group.
În intervenția sa, Knight a oferit o imagine de ansamblu asupra tendințelor globale ale investițiilor directe străine (FDI) și a evaluat poziția emergentă a Lituaniei ca hub regional de investiții.
În prezentarea de 20 de minute, el a detaliat șase schimbări majore la nivel global care influențează fluxurile de FDI, a explorat oportunități pe sectoare specifice și a evidențiat punctele tari strategice ale Lituaniei — forță de muncă calificată, ecosistem digital de inovare, reziliență energetică și aliniere geopolitică cu piețele occidentale.
Contextul global: Şase megatendinţe care modelează FDI
Chris Knight şi-a început prezentarea cadrând starea actuală a investițiilor globale ca una complexă și incertă, dar plină de oportunități pentru economii agile precum Lituania. El a identificat șase tendințe fundamentale care influențează deciziile de FDI la nivel mondial:
Schimbări geopolitice
Creșterea tensiunilor între mari puteri — în special SUA și China — a redirecționat fluxurile de investiții către piețe emergente precum Vietnam și Mexic. Acești „câștigători” beneficiază de proximitate și acces la piețe cheie, în timp ce investitorii globali își reevaluează expunerea la riscuri geopolitice.Noi politici industriale și stimulente
Guvernele folosesc politici bazate pe subvenții pentru a atrage investiții. Exemple includ CHIPS Act și Inflation Reduction Act în SUA, menite să stimuleze proiecte interne și străine în tehnologie, energie curată și producție.Volatilitatea prețurilor la energie
Conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu au intensificat fluctuațiile costurilor energetice. Knight a remarcat că „pentru firmele de producție, volatilitatea prețurilor la energie este ultimul lucru dorit”, subliniind că stabilitatea energetică a devenit un factor critic în deciziile de localizare.Screening mai strict al investițiilor
În economiile avansate — mai ales în Marea Britanie — supravegherea FDI în sectoare sensibile precum securitatea cibernetică și proprietatea intelectuală s-a intensificat, adăugând complexitate pentru investitorii internaționali.Transformarea digitală
Expansiunea rapidă a AI, FinTech, EdTech, MedTech și cybersecurity schimbă peisajul investițional. Aceste sectoare reprezintă acum unele dintre categoriile de proiecte FDI cu cea mai rapidă creștere la nivel global.Confuzie pe piețe și amânări decizionale
Conform datelor FT Locations, proiectele globale de FDI au scăzut cu 4% anul trecut, la 17.604, deoarece investitorii au luat o pauză în contextul incertitudinii. Totuși, Knight a anticipat o reluare a creșterii în următorii ani pe măsură ce piețele se stabilizează.
Dinamică regională în schimbare
Conform analizelor FT Locations, Europa rămâne destinația principală pentru FDI, atrăgând 36% din proiectele globale, urmată de Asia și America de Nord. Totuși, Orientul Mijlociu a devenit o regiune cu creștere majoră, înregistrând un avans de 70% an-la-an, alimentat de strategiile de diversificare din UAE și Arabia Saudită.
În contrast, Europa de Vest și Europa emergentă au înregistrat ușoare scăderi ale cotei de piață, reflectând precauția investitorilor față de costuri și provocări economice.
Privită prin prisma sectorială, compoziția FDI globale evoluează astfel:
Serviciile conduc cu 55% din proiecte (creștere cu 8%)
Producția reprezintă 16% (scădere cu 3%)
Proiectele ICT & infrastructură au explodat cu aproape 30%
Knight a subliniat că creșterea alimentată de AI generează o cerere fără precedent pentru centre de date și infrastructură digitală, numindu-le un „driver cheie” pentru următorul deceniu.
Schimbări sectoriale: Unde se duc capitalurile
În termeni de cheltuieli de capital (CAPEX):
Energia regenerabilă conduce cu 271 miliarde USD în 2024, în ciuda unei scăderi de 100 miliarde față de anul precedent.
Telecomunicațiile și semiconductoarele urmează ca sectoare intensive în capital.
Tehnologiile militare reprezintă segmentul cu cea mai rapidă creștere, extinzându-se cu 450% în ultimele 18 luni — cifre reale probabil mai mari din cauza contractelor de apărare confidențiale.
Proiectele AI au reprezentat singure 200 miliarde USD și peste 450 de proiecte noi doar în prima jumătate a lui 2024.
„Aceste date arată clar,” a remarcat Knight, „că viitorul FDI este deja aici — și este digital, verde și sigur.”
Lumina reflectoarelor pe Lituania: O stea în ascensiune în Europa emergentă
Trecând de la tendințele globale la specifice regionale, Knight a identificat patru tendințe cheie care poziționează Lituania ca un performer FDI peste așteptări:
Friendshoring & Reshoring
Pe măsură ce companiile reconfigurează lanțurile de aprovizionare din cauza perturbărilor geopolitice, poziția strategică a Lituaniei, apartenența la UE și alinierea politică o fac o destinație atractivă.Tranziție verde & reziliență energetică
Cu Europa accelerând investițiile în tehnologie curată și regenerabile, Knight a prezis că statele baltice — în special Lituania — vor beneficia de schimbările de politică și de mandate de sustenabilitate.Securitate națională & aliniere NATO
Angajamentul Lituaniei la cheltuieli de apărare (aproape 5% din PIB) atrage interesul investitorilor în tehnologii de apărare și cu dublă utilizare — un sector adesea neglijat în discuțiile FDI, dar acum pregătit pentru creștere semnificativă.Digitalizare & forță tehnologică
Ecosistemul în expansiune al țării în AI, securitate cibernetică și centre de date se aliniază perfect cu prioritățile de investiții la nivel global.
Ce atrage investitorii în Lituania
Sondajul FT Locations privind motivele investitorilor evidențiază primele trei motive pentru care companiile aleg Lituania:
Forță de muncă calificată – „Talent, talent, talent,” a subliniat Knight, „asta contează cu adevărat acum.”
Reglementări stabile și guvernanță predictibilă
Capacitate tehnologică și de inovare
În opinia lui Knight, capitalul uman contează mai mult decât activele fizice:
„În trecut era vorba despre clădiri; azi e despre oamenii care lucrează în ele.”
Performanța Lituaniei în Baltic
Când este ajustată pentru mărimea populației, Lituania se situează pe locul doi în regiunea baltică pentru proiecte FDI la 100.000 de locuitori.
Mai mult, trei orașe lituaniene — Vilnius (24%), Kaunas (8%) și Klaipėda (4%) — adună împreună 36% din toate proiectele FDI baltice.
Această concentrare, a argumentat Knight, subliniază hub-urile de inovare urbane ale Lituaniei și dezvoltarea regională echilibrată.
Analiză a avantajelor competitive: sectoare cheie de creștere
Modelul RCA (Revealed Comparative Advantage) al FT Locations arată că Lituania excelează în mai multe industrii cu creștere rapidă:
FinTech – de departe cel mai puternic performer
AI și EdTech – sectoare emergente majore
MedTech și științe ale vieții – potențial ridicat de sinergie
Tehnologii militare și energie curată – sectoare strategice în ascensiune rapidă
Knight a remarcat că validarea bazată pe date a acestor sectoare oferă Lituaniei o narațiune puternică în fața investitorilor internaționali:
„Nu este doar să afirmăm că Lituania e grozavă — datele confirmă asta.”
Expunere redusă față de dependența de SUA
Un punct notabil a fost dependența scăzută a Lituaniei de investițiile și exporturile din SUA, în special în comparație cu țări precum Irlanda, unde 55% din proiectele de producție provin din SUA.
Knight a prezentat expunerea diversificată a Lituaniei, numind-o un avantaj strategic de reducere a riscului în contextul tensiunilor tarifare și al tendințelor protecționiste.
Concluzii și remarci finale
Knight a încheiat cu trei mesaje decisive:
Lituania depășește așteptările la FDI — performează mai bine raportat la mărime și populație.
Talentul este cel mai mare atu al Lituaniei, atrăgând companii globale în căutare de profesioniști calificați.
Diversificarea strategică prin friendshoring, inovație digitală și securitate energetică poziționează Lituania ca un hub rezilient și pregătit pentru viitor.
„Lituania nu doar se aliniază cu sectoarele cu cea mai rapidă creștere,” a spus Knight, „ci punctele sale forte susținute de date o fac o alegere de top pentru investitorii orientați spre viitor.”
După prezentarea bazată pe date a lui Chris Knight despre tendințele FDI globale, atenția s-a mutat asupra ministrului nou numit al Economiei și Inovării al Lituaniei, Edvinas Grikšas, care a vorbit în prima sa zi completă în funcție.
Într-o discuție fireside moderată de Ludvika Stepienė, Senior Policy Manager pentru țările baltice, ministrul Grikšas și-a prezentat viziunea strategică pentru viitorul economic al Lituaniei — accentuând creșterea regională echilibrată, un guvern în stil startup și servicii publice digitalizate menite să stimuleze inovarea și încrederea investitorilor.
Amestecând umorul cu priorități clare, Grikšas a descris parcursul investițional al Lituaniei ca o tranziție de la un „Coridor Verde” la o „Pistă de Decolare a Investițiilor” — o platformă pregătită pentru lansare spre creștere cu valoare adăugată mai mare, inovare și competitivitate globală.
De la „Coridor Verde” la „Economia-Pistă”
Întrebat să detalieze metafora pistei, Grikšas a reflectat asupra evoluției Lituaniei în ultimii ani:
„Am început cu Coridorul Verde și Autostrada Investițiilor. Acum e timpul pentru Pistă. Următorul guvern poate vorbi despre teleportarea investițiilor,” a glumit el.
Dincolo de umor, se află un bilanț solid:
Peste 20 de proiecte FDI de mare anvergură
Mai mult de 1,6 miliarde € în investiții
Aproximativ 5.000 de locuri de muncă noi, de înaltă calitate
El a subliniat că Lituania nu mai este o destinație cu costuri reduse, ci o țară care avansează spre Industry 5.0, unde inovația, talentul calificat și crearea durabilă de valoare ocupă loc central.
„FDI-ul înseamnă astăzi condiții de muncă mai bune, practici globale și oportunități pentru dezvoltare profesională. Trebuie să ne concentrăm nu doar pe cât de mult investiție atragem, ci pe cât de larg este distribuită în întreaga țară.”
O viziune pentru incluziune regională
Grikšas, originar din orașul Biržai din sud, a subliniat necesitatea reducerii disparităților regionale dintre Vilnius și celelalte zone:
„Până în 2030, cel puțin 30% din toate investițiile străine ar trebui să ajungă în regiunile Lituaniei. Dezvoltare reală înseamnă ca nicio parte a țării să nu rămână în urmă.”
Pentru a atinge acest obiectiv, ministerul plănuiește:
Crearea unui Consiliu Economic Regional cu mai multe ministere (Economie, Mediu, Transporturi)
Lansarea Regional Specialization 2.0, încurajând fiecare zonă să-și construiască propria nișă economică
Transformarea parcurilor industriale și a hub-urilor „Sketching the Regions” în incubatoare de inovare
Consolidarea cooperării cu municipalitățile pentru accelerarea avizelor și sprijinul infrastructurii
„Scopul este un ecosistem colaborativ — guvern, autorități locale și business lucrând umăr la umăr.”
Life Sciences: Prioritate vie
Întrebat de ce științele vieții par mai puțin vizibile în programul guvernamental nou, Grikšas a asigurat audiența că obiectivul de 5% din PIB până în 2030 rămâne valabil:
„Biotehnologia rămâne o prioritate în Strategia noastră de Smart Specialization. Suntem acum la 2,2% din PIB, dar accelerăm.”
El a anunțat trei inițiative majore:
BioCity Vilnius – un proiect ancoră din sectorul privat pentru creșterea biotech
Data Pilot 2.0 – un program comun cu Ministerul Sănătății folosind date pentru soluții medicale inovatoare
Biotech Sandbox în Kaunas – un accelerator viitor pentru startup-uri biotech și IMM-uri
„Aceste inițiative arată că științele vieții sunt vii și prosperă în agenda de inovare a Lituaniei.”
Gândire de startup în guvern
Unul dintre cele mai remarcabile mesaje ale lui Grikšas a fost apelul pentru o mentalitate de startup în administrația publică:
„Guvernul trebuie să gândească ca un startup — agil, rapid și orientat spre soluții.”
El a conturat planurile de a:
Digitaliza fluxurile de lucru în cadrul Ministerului Economiei și Inovării
Fuziona unitățile de politică de inovare pentru sinergie mai mare
Extinde GoTech Challenges, încurajând soluții tehnologice pentru sectorul public
Introduce programe de scale-up pentru a răspândi bune practici între instituții
Piesa centrală este crearea unei Ferestre Digitale One-Stop — un sistem unificat, alimentat de AI, care permite firmelor să depună documente o singură dată, iar guvernul să se ocupe de reînnoiri și urmăriri.
Ținte:
Reducere de 35% a poverii administrative
Îmbunătățire de 2x a eficienței sectorului public până în 2027
„Autorizațiile nu ar trebui să dureze ani. Cu AI și digitalizare, putem face guvernul Lituaniei la fel de eficient ca antreprenorii săi.”
Poziționarea Lituaniei în peisajul european al inovației
Privind dincolo de frontiere, Grikšas a subliniat că Lituania trebuie să treacă de la a urma politici la a le modela în ecosistemul european al inovației:
„Trebuie să conducem prin exemplu — arătând cum economii mici și agile pot integra apărarea, tehnologia și inovația în creștere.”
Planuri viitoare includ:
O revizuire pe termen mediu a Strategiei de Smart Specialization
Legături mai puternice între inovația de apărare și industriile civile
Dublarea cheltuielilor R&D de la 1% la 2% din PIB până în 2030
Orientarea achizițiilor publice către abordări inovatoare și comerciale
Consolidarea transferului tehnologic din universități către companii
„Avem cercetare excelentă în Lituania, dar comercializarea lipsește. Vom învăța din bunele practici din SUA, Irlanda și Germania.”
O notă umană: Conducere cu echilibru
În segmentul final, Stepienė l-a rugat pe ministru să reflecte asupra tranziției personale de la șef de departament la ministru — o schimbare pe care a descris-o cu umilință:
„Nu s-a schimbat foarte mult — aceleași întâlniri, aceleași subiecte, doar la un alt nivel. Încă mă adaptez.”
A împărtășit și câteva detalii amuzante din viața personală:
Sport: karate, alergare (normală & extremă), baschet, antrenamente la sală
Disciplină: „Absolut esențială pentru succes.”
Familie: „Întotdeauna o prioritate — deși următoarele șase luni vor fi intense!”
„Mi-am schimbat telefonul, mașina și biroul — de la etajul cinci la etajul doi. Asta e diferența principală!” a glumit el.
Conversația s-a încheiat pe o notă de optimism și umor, reflectând un lider care combină claritatea strategică cu accesibilitatea.
După discuția orientată spre inovație cu ministrul Edvinas Grikšas, summitul a trecut la o perspectivă mai personală din partea mediului de afaceri.
Într-un dialog sincer și adesea plin de umor purtat în lituaniană, Petras Narbutas — antreprenor veteran și fondator al uneia dintre cele mai cunoscute branduri de mobilier de birou din Lituania — a reflectat asupra trei decenii de construire într-o economie în transformare.
Moderată de Vilius Bernatonis, discuția a acoperit lecții personale și perspective strategice despre cum poate rămâne Lituania competitivă dincolo de forța de muncă ieftină, punând accent pe automatizare, investiție în intelect (R&D, design, software), reglementare bazată pe dovezi și o strategie națională pe termen lung, protejată de ciclurile electorale.
De la „Vestul Sălbatic” la clasa mondială: Cum s-a schimbat terenul din 1991
Narbutas a început cu contextul: compania a fost înregistrată în februarie 1991, când mediul de afaceri din Lituania se simțea ca „Vestul Sălbatic.” Salariile erau mici (a glumit că 20 USD/lună era atunci un „salariu bun”), dar banca de talente era extraordinară: peste jumătate dintre angajații timpurii din producție aveau studii universitare — mulți, ca și el, absolvenți de fizică.
Această combinație — motivație ridicată + înaltă educație + mentalitate de penurie („foame”) — a alimentat prima etapă de creștere. Dar terenul s-a schimbat:
Lituanienii nu sunt „în mod inerent superiori”; avantajul timpuriu a fost situational — calitatea educației, obiceiuri sănătoase, tradiții, istorie.
Foamea s-a domolit: după un sprint istoric, oamenii așteaptă un standard de viață european confortabil. Asta e un succes, dar elimină vechiul combustibil.
Avantajul costurilor a dispărut: munca nu mai este ieftină; productivitatea rămâne o slăbiciune — pentru că ani la rând firmele puteau câștiga cu mâini pricepute în loc de linii automatizate scumpe.
„Avem mașini standalone excelente — dar nu linii de producție complet automatizate. A fost rațional când forța de muncă era ieftină. Acum s-a schimbat. Ori traversăm podul către linii și inteligență — ori vom fi depășiți.”
Concurează după dispariția avantajului de cost: Automatizare și Intelect
Narbutas a împărțit agenda investițională în două:
Automatizare grea — trecerea de la echipamente izolate la linii integrate de producție, chiar dacă CAPEX-ul merge către producătorii de linii „probabil din Europa de Vest.”
Investiție intelectuală — design, inginerie, software, date, R&D, unde economiile și diferențierea pot fi mai mari decât în partea metalică.
„Nu am investit în intelect pentru că pur și simplu nu exista — acum trebuie. Avatul nostru nu poate fi național sau geografic; trebuie să fie specific firmei.”
Ce explică cu adevărat succesul? (Sfat: Nu sunt „secrete”)
Un reporter l-a întrebat cândva: „De ce sunteți atât de de succes — care e motivul principal?” A enumerat 17 avantaje competitive în 2017, apoi și-a dat seama că competitorii le știau deja.
„Secretul nu este ce avantaje ai — e de ce le ai iar alții nu. Să ști checklist-ul e ușor. Să construiești capabilitățile e partea grea.”
Lipsa forței de muncă este reală — Faceți politica de migrație logică
Pentru prima dată, el a spus că compania nu poate produce atât cât poate vinde din cauza lipsei de lucrători. A criticat impasul asupra migrației forței de muncă:
Teama publică este că firmele „vor doar forță de muncă ieftină.”
Totuși, unele reguli ar forța un salariu mai mare pentru angajările străine decât pentru localnici — „illogic” dacă scopul este acoperirea golurilor, nu subminarea salariilor.
„Dacă toți suntem de acord că populația îmbătrânește și lucrătorii sunt rari, atunci proiectați o politică de migrație logică — cine și în ce condiții — ca firmele să poată planifica.”
Dovezi, nu estetici: Reglementați pe bază de date, nu cifre rotunde
Narbutas a contestat politica bazată pe „numere rotunde” — de la multipli pentru orele suplimentare la discuții despre săptămâna de lucru de patru zile — întrebând dacă aceste propuneri se sprijină pe cercetare serioasă sau pe estetica politică.
„Dacă vrem să fim competitivi, deciziile trebuie să se bazeze pe dovezi — ancorate în cercetare și analiză de impact, nu doar opinie.”
Conducere în criză: Principiul Mario Andretti
El a comparat antreprenoriatul cu pilotajul la limită:
„Dacă conduci prea confortabil, vei fi depășit. Dacă ești la limită, riști să derapezi într-o curbă bruscă.”
În 2008–09 au derapat — dar au supraviețuit. „Norocul a avut rolul său,” a recunoscut. „Dacă nu treceam, nu am fi ajuns aici.”
Lecția: riscul controlat e inerent creșterii — complacența ucide campionii.
Despre guvern: Laudă pentru trecut, prescripție pentru viitor
După ce a văzut fiecare guvern lituanian în 35 de ani, Narbutas a refuzat să atace politica:
„Am devenit campioni în 20 de ani de UE — deci guvernele și businessul împreună au făcut ceva bine.”
Dar pentru viitor, el vrea strategie peste partizanat:
O instituție non-partizană pentru a crea o strategie națională pe 20–30 de ani (viziune → strategie → execuție), dincolo de orizonturile electorale.
Un obiectiv cultural îndrăzneț: transforma politica într-o profesie prestigioasă — apoi devine realist să faci la fel cu învățământul.
De ce Lituania poate câștiga (și ce o poate împiedica)
De ce poate câștiga:
Un istoric de construire din penurie către calitate.
O cultură care poate alege să pivoteze de la mâini la minți + mașini.
O economie pregătită să implementeze linii de automatizare și capital intelectual împreună.
Ce o poate poticni:
Deficit de forță de muncă fără migrație pragmatică.
Reglementare după estetici, nu după dovezi.
Sub-investiție în automatizare/R&D, lăsând productivitatea în urmă față de creșterea salarială.
Complacență după două decenii de recuperare.
„Înainte eram cei flămânzi. Acum trebuie să devenim cei inteligenți, automatizați. Asta e singura cale să rămânem campioni.”
O notă despre investiții și perspectivă
Pe scenă, Bernatonis a făcut referire la o decizie majoră de investiție pentru o fabrică de 170 milioane € legată de Lituania — prezentată ca un vot de încredere în viitorul țării. Narbutas a păstrat optimismul ancorat: optimiștii pot fi „sub-informați” dacă nu văd blocajele. Economia are nevoie de flux de talente, salturi de productivitate și claritate de politică pentru a transforma CAPEX-ul în competitivitate durabilă.
După prezentările individuale și conversațiile fireside, summitul a trecut la primul dialog de grup — un panel energic pe tema „Investiții în apărare și tehnologii”.
Reunind practicieni din tehnologia de vârf a apărării, transformarea digitală, platforme de date și selecția de situri, discuția a oferit o vedere multi-unghi asupra modului în care Lituania poate transforma urgența geopolitică în creștere durabilă și de mare valoare.
Moderată de Bob Hess (Vicepreședinte, Global Strategy, Newmark), sesiunea de cincizeci de minute s-a desfășurat rapid și interactiv, unde vorbitorii au comparat lecții din teatre adiacent războiului, programe NATO, realități ale achizițiilor UE și aritmetica dură a proiectelor de capital — conturând o foaie de parcurs pragmatică pentru investitori și factori de decizie.
O sală pregătită pentru urgență — și oportunitate
Moderatorul a dat tonul cu o privire sintetică asupra peisajului: o industrie aerospațială și de apărare de 800 miliarde $ care crește cu cifre medii; un strat tehnologic mai larg care sprintă cu 30% anual; și o regiune NATO îndreptându-se către cheltuieli de apărare semnificativ mai mari. „E o lume VUCA — volatilă, incertă, complexă, ambiguă,” a spus Hess. „Dar tocmai din cauza asta, apărarea și tehnologia se află la intersecția creșterii și rezilienței naționale. Fundamentele încă contează — spațiu, talente, viteză și un regim regulatory funcțional — dar diferențiatorul este acum luarea deciziilor bazate pe date.”
Această introducere s-a dovedit prescientă. Fiecare voce de pe scenă a revenit, într-un fel sau altul, la viteză (cicluri de la idee la implementare), la talente (cum să le atragi, integrezi și protejezi), la achiziții (cum să treci de la ordine rigide de cumpărare la co-creație) și la AI (ce poate face acum, ce nu ar trebui încă să facă și cum multiplică resursele rare).
Lentila startup-urilor de apărare: achizițiile ca traseu critic
Încă de la început, Dr. Sigutė Stankevičiūtė — manager pentru țăril Baltice și Polonia la Mach Industries — a pus accentul pe achiziții. După o carieră în guvern, s-a alăturat Mach cu trei luni în urmă, recrutată la o conferință din Ucraina. Portofoliul companiei include rachete cu decolare verticală, baloane la altitudine mare, muniții planate și soluții anti-UAV — un mix de produse care cere viteză și iterare, nu cicluri decadale de achiziție.
„Startup-urile trăiesc sau mor în funcție de accesul la achiziții,” a spus ea. „Dacă ești contractor principal, ușa e deschisă; dacă ești un startup care propune un concept nou, trebuie mai întâi să-l faci lizibil pentru doctrină, apoi pentru bugete. Asta poate dura cinci ani. Puține companii tinere supraviețuiesc cinci ani fără un contract.”
Punctul ei nu a fost o plângere, ci un brief de design. În timp ce era în guvern, a ajutat la crearea ITIS — o cale de promovare a inovației care mapează nevoile militare neacoperite către pilotări, finanțare și, în final, achiziție. Accentul este sistemic: oferi IMM-urilor și startup-urilor o intrare predictibilă, un pipeline bazat pe dovezi și o modalitate de a transforma prototipurile în programe. Acesta este motivul pentru care Mach evaluează investiția în Lituania: nu doar pentru că cheltuielile de apărare cresc, ci pentru că arhitectura procesului începe să recunoască cum se întâmplă inovația în realitate.
Și de ce s-a alăturat personal? „M-am alăturat pentru a-mi apăra țara,” a spus simplu. „Capacitatea militară câștigă războaie; tehnologia le câștigă mai repede. Industria de apărare a Lituaniei e încă mică. Asta e o oportunitate.”
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu