14 Minute
Summitul anual al investitorilor străini 2025, organizat de Camera de Comerț Americană din Lituania, a reunit unii dintre cei mai influenți lideri politici și de business din țară pentru a discuta una dintre cele mai importante întrebări pentru viitorul economic al Lituaniei:
Cum pot factorii de decizie și sectorul privat să colaboreze pentru a asigura un mediu predictibil, competitiv și prosper pentru investiții și creștere? Evenimentul a oferit o platformă pentru analize practice și recomandări aplicabile.
Panoul de nivel înalt, intitulat „Cum pot afacerile și factorii de decizie să colaboreze”, a fost moderat de Vilius Bernatonis, Managing Partner la TGS Baltic. La discuție au participat patru vorbitori distinși, care au reprezentat perspectiva politică, securitatea națională și conducerea în afaceri:
Viktorija Čmilytė-Nielsen, Vicepreședintă a Parlamentului Lituaniei
Giedrimas Jeglinskas, Președinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare și fost Secretar General Adjunct NATO
Lina Šiumetė, CEO al Coherent Solutions
Yigit Dizdarer, General Manager al Philip Morris International în Lituania
Inițial, ministrul Energiei Dainius Kreivys urma să participe, însă a lipsit din cauza unor angajamente anterioare. În ciuda absenței sale, panelul a livrat una dintre cele mai consistente discuții ale summitului, oferind atât reflecții critice, cât și recomandări orientate spre viitor, utile pentru investitori și decidenți.
Contextul discuției: Continuitate în loc de partizanat
La deschiderea sesiunii, Vilius Bernatonis a subliniat că succesul oricărui mediu investițional nu depinde de un singur guvern, ci de continuitatea politicilor și de maturitatea dialogului politic. El a evidențiat importanța coerenței pe termen lung pentru a genera încredere în rândul investitorilor.
A invitat participanții să evite polemicile partizane și să se concentreze pe probleme sistemice — consecvență, predictibilitate și cooperare pe termen lung între instituțiile statului și mediul de afaceri. Aceste elemente sunt fundamentale pentru planificarea strategică și atragerea capitalului.
„Nu este vorba despre un guvern sau altul. Este vorba despre cum asigurăm continuitatea. Investitorii apreciază stabilitatea mai presus de ciclurile politice.”
Această abordare a orientat o discuție care a combinat strategia economică, preocupările de securitate, bunele practici de reglementare și dezvoltarea talentelor, conturând o viziune cuprinzătoare pentru următorul deceniu al Lituaniei.
Un istoric de reziliență: Viktorija Čmilytė-Nielsen despre predictibilitate și încredere
Viktorija Čmilytė-Nielsen a subliniat că Lituania și-a demonstrat deja reziliența în fața mai multor crize — de la presiunile migraționiste și pandemia globală, până la șocurile din energie și războiul din Ucraina. Eforturile colective au consolidat reputația țării ca partener de încredere.
„Lituania a reușit să se adapteze și să iasă mai puternică din fiecare provocare. Aceasta este o forță pe care trebuie să o consolidăm acum prin predictibilitate strategică.”
Ea a identificat predictibilitatea drept factorul cel mai critic pentru investitori și pentru planificarea economică. Deși a recunoscut turbulențele politice recente, a susținut că consensul bipartisan este esențial pentru menținerea încrederii mediului economic.
„Complexitatea poate fi gestionată. Incertitudinea nu. Sarcina noastră este să asigurăm claritate și stabilitate în regulile jocului.”
Čmilytė-Nielsen a punctat că dimensiunea redusă a Lituaniei este, de fapt, un avantaj: decidenții și mediul de afaceri sunt adesea la „un strâns de mână” distanță, ceea ce facilitează rezolvarea problemelor — dacă transparența și dialogul sunt menținute. A dat exemple concrete despre mecanisme de consultare care pot scurta timpii de reacție.
Construirea de scară și capacitate strategică: viziunea lui Giedrimas Jeglinskas
Giedrimas Jeglinskas, bazându-se pe experiența sa în domeniul apărării, în NATO și în politici economice, a susținut că provocarea principală a Lituaniei este scala. El a avertizat că, fără dezvoltarea unor campioni naționali și a unei profunzimi industriale, Lituania riscă să stagneze ca o economie mică bazată predominant pe servicii.
„Trebuie să gândim dincolo de reformele incrementale. Următoarea fază de creștere cere scară — în industrie, în inovație și în ambiție.”
Jeglinskas a conturat trei piloni structurali pentru o strategie națională coerentă, fiecare susținut de exemple internaționale și de argumente despre importanța alinierii politicilor publice cu nevoile economice reale.
1. Securitatea ca fundament economic
Lituania trebuie să integreze prioritățile securității naționale în planificarea sa industrială și economică. Pregătirea defensivă, independența energetică și suveranitatea tehnologică ar trebui să orienteze deciziile de investiții, pentru a asigura reziliență și continuitate pe termen lung.
„Securitatea nu mai este separată de economie. Ea reprezintă fundamentul unei prosperități durabile.”
2. Revenirea politicii industriale
În urma tendințelor globale conduse de Statele Unite și Uniunea Europeană, Jeglinskas a susținut că politica industrială — cândva considerată depășită — revine în prim-plan. Statele investesc activ în sectoare strategice pentru a asigura competitivitatea și securitatea economică.
„Guvernele din întreaga lume iau un rol mai activ în orientarea sectoarelor strategice. Lituania trebuie să facă același lucru — de la AI și energie verde, până la apărare și producție high-tech.”
El a cerut crearea unor vehicule de investiții susținute de stat pentru a cofinanța inovarea și a accelera apariția unor industrii noi. Aceste instrumente pot mobiliza capital privat, pot reduce riscul inițial și pot stimula proiecte cu efect multiplicator asupra economiei.
3. Guvernanță competentă și vizionară
Jeglinskas a subliniat că politica determină economia, nu invers. Calitatea conducerii publice este decisivă pentru a valorifica oportunitățile globale.
„Competiția globală cere lideri care înțeleg megatendințele și acționează strategic. Fără guvernanță competentă, riscăm să pierdem oportunitățile care modelează viitorul.”
El a pledat pentru investiții în capacitatea de elaborare a politicilor, decizii bazate pe date și planificare pe termen lung care să depășească ciclurile electorale. Exemplele menționate includ unități specializate de analiză și parteneriate cu mediul academic.
Reglementare inteligentă și competitivitate: observațiile Linei Šiumetė
Lina Šiumetė, aducând perspectiva conducerii din afaceri, a îndemnat factorii de decizie să găsească echilibrul între conformarea la reglementări și competitivitatea economică. O reglementare eficientă încurajează investițiile dacă este aplicată cu evaluări locale și etape de implementare realiste.
„Lituania tinde adesea să fie cel mai bun elev din clasa UE — adoptând directive noi mai repede decât alții. Dar fără evaluări de impact locale, această abordare poate dăuna competitivității.”
Ea a pledat pentru o abordare mai echilibrată și pragmatică, adaptată la condițiile naționale.
Evaluarea impactului economic a directivei UE înainte de adoptare
Faza de implementare graduală pentru a permite adaptarea afacerilor
Menținerea unui dialog continuu între guvern și industrie
Šiumetė a avertizat că schimbările rapide de reglementare, creșterea costurilor cu forța de muncă și politicile inconsistente pot descuraja investițiile, chiar dacă reputația internațională a Lituaniei se îmbunătățește. Ea a oferit sugestii practice pentru reducerea incertitudinii legislative.
A propus o strategie prin care Lituania să devină un „magnet pentru creiere” — un sandbox atractiv pentru talente și inovație la nivel global. Măsurile menționate includ politici de atragere a experților și facilități pentru startup-uri tehnologice.
„Trebuie să atragem nu doar capital, ci și cunoaștere. Oferind stimulente clare — de la vize accelerate la fiscalitate competitivă — putem deveni un hub pentru inovatori.”
Perspectivele investitorilor: Yigit Dizdarer despre predictibilitate, dialog și competențe
În calitate de General Manager al unei corporații multinaționale, Yigit Dizdarer a sintetizat prioritățile investitorilor în trei așteptări principale, care stau la baza deciziilor de alocare a capitalului pe termen mediu și lung.
1. Predictibilitate
Investitorii caută stabilitate și transparență mai mult decât stimulente pe termen scurt. Schimbările regulatorii neprevăzute și mesajele inconsistente erodează încrederea și pot face proiectele investiționale mai riscante.
2. Dialog deschis
Dizdarer a subliniat importanța comunicării timpurii și transparente între guvern și mediul de afaceri: consultarea preventivă reduce riscurile procedurale și crește rata de succes a implementării politicilor.
„Fricțiunile procedurale sunt gestionabile dacă există dialog. Ceea ce investitorii nu pot tolera este tăcerea.”
3. Capacitate și competențe
El a identificat pregătirea talentele ca o preocupare în creștere, având în vedere cerințele impuse de AI, automatizare și producție avansată. Companiile au nevoie de un pool de competențe actualizate pentru a inova și a scalabiliza operațiunile.
„Competențele care ne-au adus aici nu ne vor duce mai departe. Trebuie să investim în recalificare și învățare pe tot parcursul vieții.”
Dizdarer a ridicat și problema economiei subterane, care deturnează resurse care altfel ar putea susține inovația și investițiile în apărare. Combaterea pieței gri poate elibera fonduri importante pentru proiecte strategice.
„Reducerea comerțului ilicit nu este doar politică fiscală — este securitate națională.”
De la conformarea la UE la autonomie strategică
Mai mulți paneliști au convenit că angajamentul Lituaniei față de integrarea europeană este un atu, dar trebuie să evolueze spre o postură mai strategică. A fi protagonist în formularea regulilor poate aduce beneficii, în loc să însemne doar o adopție mecanică.
Jeglinskas a avertizat asupra fenomenului de overcompliance:
„Nu ar trebui să urmăm Bruxelles-ul oarbă. Scopul nu este obediența, ci prosperitatea.”
Šiumetė a cerut adoptarea reglementărilor UE în funcție de impact, iar Čmilytė-Nielsen a subliniat credibilitatea Lituaniei ca membru proactiv și constructiv al comunității europene, capabil să inițieze și să modeleze politici.
„Vocea noastră în Europa este cea mai puternică când inițiem inițiative, nu doar când le implementăm.”
Industria apărării: de la obligație la oportunitate
Unul dintre temele majore ale panelului a fost rolul emergent al sectorului de apărare ca necesitate de securitate dar și ca motor economic. Sinergiile dintre cercetare, dezvoltare și producție pot genera lanțuri valorice noi.
Jeglinskas a menționat că cheltuielile europene pentru apărare sunt estimate să depășească 800 de miliarde de euro, ceea ce oferă oportunități fără precedent pentru inovație, producție și export. Lituania poate deveni furnizor de soluții specializate, dacă își ajustează politicile industriale.
El a propus crearea unui fond național de investiții pentru a sprijini companiile lituaniene care dezvoltă tehnologii cu utilizări duale, facilitând astfel tranziția de la prototip la producție la scară.
Čmilytė-Nielsen a adăugat că parteneriatul strâns cu Ucraina ar putea deschide noi căi de cooperare și leadership regional în inovare defensivă, inclusiv proiecte comune de cercetare și transfer de tehnologie.
Dizdarer a legat discuția de capacitatea fiscală mai largă, susținând că reducerea piețelor informale ar elibera resurse semnificative pentru sectoare strategice, inclusiv pentru dezvoltarea capacităților industriale și de securitate.
Talente, stimulente și riscul mediocrității
Šiumetė a emis un avertisment clar: Lituania nu își poate permite să stimuleze mediocritatea. Politicile trebuie să diferențieze performanța și să recompenseze excelența pentru a susține progresul economic.
„Trebuie să recompensăm excelența. Prosperitatea depinde de diferențierea performanței și de stimularea ambiției.”
Ea a promovat stimulente țintite pentru profesioniști și companii de înaltă performanță, împreună cu reforme ale educației aliniate la industriile emergente, pentru a susține un ecosistem competitiv.
Dizdarer a reiterat urgent nevoia de adaptare:
„Inteligența artificială și automatizarea vor remodela industriile mai rapid decât ne așteptăm. Forța noastră de muncă trebuie să evolueze și mai repede.”
Runda de închidere: ce așteaptă fiecare parte
Moderatorul Bernatonis a încheiat cu o întrebare directă:
Dacă guvernul ar putea acționa de mâine, ce i-ați cere? Răspunsurile au sintetizat prioritățile practice pe care actorii publici le pot implementa cu impact rapid și vizibil.
Lina Šiumetė: Consecvență. „Ideile bune valorează puțin fără implementare.”
Viktorija Čmilytė-Nielsen: Predictibilitate. „Stabilitatea este cea mai bună politică economică.”
Yigit Dizdarer: Curaj pentru dialog. „Angajați-vă devreme, acționați împreună.”
Giedrimas Jeglinskas: Ambiție și foame. „Trebuie să gândim mai mare — și să acționăm mai repede.”
Concluzie: Spre un parteneriat strategic
Panelul a conclus că următoarea etapă de dezvoltare a Lituaniei nu va depinde de reforme izolate, ci de un parteneriat strategic între guvern și mediul de afaceri, bazat pe următoarele elemente cheie:
Predictibilitate politică
Reglementare inteligentă și conformare UE bazată pe evaluarea impactului
Investiții în talente și inovație
Strategie proactivă industrială și de apărare
Continuitate pe termen lung dincolo de ciclurile politice
După cum a arătat discuția, dimensiunea redusă a Lituaniei nu este o limitare, ci un potențial avantaj — permițând o adaptare mai rapidă, un dialog mai strâns și un proces decizional mai agil. Această agilitate poate fi convertită în avantaje competitive dacă este susținută de politici coerente.
Dacă aceste elemente se vor alinia, Lituania se poate poziționa nu doar ca o economie rezilientă, ci ca un lider strategic în rândul țărilor europene emergente, capabilă să atragă investiții de calitate și să stimuleze inovația regională.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu