14 Minute
A cincea ediție a Going Global la Rockit Vilnius a început cu o promisiune neașteptat de pragmatică: povestea despre de unde provine o companie nu este o notă de subsol, ci un instrument. Nu un ornament de marketing, ci un avantaj operațional. Pentru companiile lituaniene — în special cele care se dezvoltă din Vilnius — această idee a trecut de la aspirație la o tendință măsurabilă, influențând strategiile de brand, recrutare și atragere de investiții.
Panelul, intitulat „Made in Vilnius: Turning the Origin Story to an Advantage”, a reunit trei reprezentanți ai companiilor care operează acum peste granițe:
Laura Tyrylytė, Head of PR la Nord Security;
Juozas Nainys, CEO și co-fondator al Atrandi Biosciences;
Virgilijus Kupinas, Director de Marketing la BIOCITY;
și moderatorul Lukrecija Giedraitytė, jurnalistă de business la Delfi.
Ce s-a derulat în următoarea oră a fost mai puțin un manual lustruit și mai mult o autopsie onestă a modului în care originea, identitatea și geografia contează — uneori subtil, alteori direct — atunci când o companie încearcă să se scaleze la nivel global. Discuțiile au evidențiat legături între reputație națională, infrastructură digitală, talent local și percepția investitorilor internaționali.
Rockit’s premise: global ambition begins in small places
Introducerea Rockit a stabilit tonul: scalarea globală nu mai este o ambiție opțională pentru startup-urile lituaniene. Ecosistemul nu mai este doar în fază incipientă; este în valul doi și trei de dezvoltare. Organizatorii au subliniat că multe companii cu viziune globală încep în orașe compacte, unde proximitatea accelerează procesul decizional, iar concentrarea de talente creează efecte de levier neașteptate. Vilnius — mic, direct și ușor de parcurs — se potrivește acestui tipar și oferă avantaje practice pentru agilitate, colaborare și recruiting.
Moderatorul a enunțat problema centrală simplu:
Dacă compania ta pornește din Vilnius, îi pasă cuiva din afară? Și dacă da, poate fi transformat acest lucru într-un avantaj?
Nord Security: from hiding the origin to owning it
Laura Tyrylytė a descris evoluția Nord Security pe parcursul a peste un deceniu. Când NordVPN a fost lansat în 2012, scena startup-urilor din Lituania aproape că nu exista. Mass-media internațională recunoștea rar țara. Cybersecurity-ul nu era asociat cu Vilnius. În primii ani, compania s-a concentrat aproape exclusiv pe valoarea produsului și excelența tehnică, dezvoltând inginerie de rețea, protocoale de criptare și practici de confidențialitate care i-au definit poziția pe piața globală.
Povestea originii nu era negată — pur și simplu era irelevantă pentru percepția pieței globale la acel moment.
Totul s-a schimbat după ce Nord Security a devenit al doilea unicorn din Lituania, în 2022. În acel punct, compania s-a confruntat cu o întrebare: sunt ei încă „o companie globală de produse tech care se întâmplă să provină din Vilnius” sau rădăcinile lituaniene deveniseră parte din identitatea lor? Intern, fondatorii au fost întotdeauna deschiși cu privire la origine, însă strategia de comunicare nu reflectase această realitate și nu valorificase potențialul de PR și de poziționare de piață pe termen lung.
Tyrylytė a explicat că echipa a realizat că s-a produs o schimbare culturală la nivel global:
generațiile mai tinere urmăresc branduri care par autentice, ancorate și cinstite în privința identității lor.
Ascunderea originii nu mai era necesară — și putea părea chiar artificială sau contraproductivă pentru strategia de brand.
Accentul istoricul al Lituaniei pe securitate, confidențialitate și infrastructură digitală s-a aliniat firesc cu misiunea Nord Security. Compania a început să introducă conceptul „Made in Vilnius” în mai multe componente ale comunicării, nu ca un element patriotic, ci ca parte a unei narațiuni factuale: produse dezvoltate într-o țară cu expertiză solidă în cybersecurity, educație IT și practici tehnice riguroase.
Tyrylytė a rememorat cât de dificil era să vorbească cu jurnaliști internaționali. În Statele Unite, menționarea Lituaniei producea adesea confuzie. Pandemia a schimbat acest lucru. Reputația Lituaniei s-a consolidat datorită răspunsului la COVID, guvernanței digitale eficiente și, ulterior, poziției politice și diplomatice din regiune. Brusc, jurnaliștii recunoșteau numele; unii au început să asocieze Lituania cu inovația și competența tehnologică, iar această recunoaștere a facilitat raportarea internațională și interesul media.
Această transformare a avut consecințe practice. Vizitele media au devenit mai simple de organizat. Invitarea jurnaliștilor la sediul din Vilnius nu mai necesita explicații îndelungate. Și când aceștia au venit, au descoperit un ecosistem neașteptat: companii de securitate cibernetică, laboratoare de știința laserului, startup-uri fintech, centre de cercetare deep tech. Mediul fizic — compact, foarte tehnic și fără jargon inutil — a spus o poveste diferită față de percepțiile inițiale, oferind dovezi palpabile despre capacitatea locală de inovare.
Atrandi Biosciences: rebranding toward authenticity
Dacă povestea originii Nord Security a apărut treptat, Atrandi Biosciences și-a găsit identitatea printr-un punct de cotitură decisiv.
CEO-ul Juozas Nainys a explicat că, la lansare, compania se numea Droplet. Numele fusese ales pentru a suna familiar pentru urechile occidentale, în parte pentru că numele lituaniene par adesea lingvistic străine audiențelor globale. Echipa credea că un nume neutru ar reduce fricțiunea pe piața internațională și ar facilita expansiunea comercială.
Pe măsură ce compania și-a extins liniile de produse și a început să atragă runde de finanțare mai mari, denumirea nu a mai transmis povestea lor. Când au colaborat cu o agenție de branding din Statele Unite, așteptarea era sugestii pentru o identitate anglo-compatibilă și „slick”. În schimb, agenția i-a împins către autenticitate: încetați să ascundeți originea — folosiți-o în avantajul vostru.
Noul nume, Atrandi, provine din cuvântul lituanian care înseamnă „a descoperi”. Fondatorii, mulți dintre ei cu studii la Harvard, Columbia și Oxford înainte de a se întoarce acasă, au realizat că decizia de a construi în Vilnius nu fusese un accident, ci o componentă esențială a propunerii de valoare. Lituania devenise un hub pentru științele vieții, biologie moleculară și droplet microfluidics; talentele erau puternice, costurile erau eficiente, iar infrastructura științifică era robustă, cu laboratoare și rețele academice care susțin cercetarea aplicată.
Investitorii americani uneori soseau cu incertitudine, nefiind siguri cum ar arăta o firmă biotech în Vilnius. Percepțiile lor s-au schimbat rapid în timpul vizitelor la fața locului. În loc de un cluster periferic, au găsit un ecosistem concentrat, cu rigoare tehnică înaltă, instrumentație modernă și colaborări academice strânse care produceau rezultate reproducibile — un semnal pozitiv pentru due diligence și deciziile de investiții.
Nainys a subliniat că pentru oamenii de știință, geografia contează mai puțin decât credibilitatea — iar credibilitatea vine din output: publicații, date, instrumente care funcționează în laborator și studii reproducibile. Pe măsură ce clienții au început să folosească instrumentele Atrandi și să publice lucrări științifice realizate cu ajutorul lor, locația a devenit un detaliu interesant, nu un obstacol.
BIOCITY: when your city is part of the pitch
BIOCITY funcționează diferit față de celelalte două entități: nu este un singur startup, ci un cluster în dezvoltare și un proiect de infrastructură. Directorul de marketing Virgilijus Kupinas a susținut că pentru ei, Vilnius nu este doar o poveste de origine; este un activ fundamental. BIOCITY construiește un mediu în care startup-urile biotech, laboratoarele de referință și facilitățile de prototipare coexistă, facilitând tranziția de la cercetare la produse comerciale.
Kupinas a recunoscut că giganți ai biotehnologiei se concentrează în hub-uri precum Boston, Londra, Copenhaga sau Singapore. A concura la acea scară cere mai mult decât brand: cere demonstrații palpabile de capacitate. Vilnius are ceva ce marile orașe nu pot oferi la fel de ușor: oameni de știință foarte calificați care nu sunt doar angajați, ci membri ai unei comunități strâns legate, unde fluxul de cunoștințe, colaborarea interdisciplinară și mobilitatea talentelor sunt rapide și eficiente.
Abordarea BIOCITY este directă. În loc să convingă potențiali clienți și parteneri prin slide-uri și pitch decks, ei îi invită la vizite. Efectul este imediat. Odată ce vizitatorii întâlnesc oamenii din spatele clusterului — tineri cercetători, ingineri cu experiență, oameni de știință principali — narațiunea se schimbă. Competența vorbește mai puternic decât geografia, iar demonstrațiile practice și discuțiile tehnice reduc scepticismul anterior.
Kupinas a evidențiat că povestea biotech a Lituaniei nu este nouă. Există peste patru decenii de continuitate științifică, începând cu înființarea Institutului de Entomologie în 1975 și ulterior laboratoarele de inginerie genetică. Specializarea în enzime de restricție — încă una dintre cele mai puternice din regiune — a creat o fundație care astăzi susține companii moderne de biologie moleculară și instrumentație de laborator.
Această istorie oferă companiilor precum Atrandi și clusterelor precum BIOCITY un avantaj neobișnuit: știință dură cu memorie instituțională lungă. Nu multe țări mici pot revendica o astfel de continuitate, care sprijină transferul tehnologic, colaborările universitare și stabilitatea pipeline-ului de talente pentru biotehnologie.
The small-country paradox: does being from Lithuania limit access?
Moderatorul a ridicat o întrebare familiară multor ecosisteme aflate în creștere: când ești bazat într-o țară cu mai puțin de trei milioane de locuitori, te ia lumea în serios?
Nainys a răspuns calm: Lituania este mică, dar ecosistemul științific face parte dintr-o regiune nordic-baltică mai largă, cu acces la rețele globale de talente. Pentru Atrandi, originea nu a fost niciodată un obstacol în atragerea de investiții; dimpotrivă, investitorii văd adesea Lituania ca eficientă, capabilă și cu costuri operaționale competitive. Accesul la universități de calitate, colaborările internaționale și posibilitatea de a atrage experți din regiune reduc riscurile percepute de investitori.
Kupinas a adăugat context istoric: deși companii precum Thermo Fisher și TEVA au operat în Lituania de decenii, investițiile în biotech la stadiu incipient au fost rar întâlnite o lungă perioadă. Schimbarea din ultimii ani este dramatică: runde de venture mai mari, mai mult capital internațional și tot mai mulți vizitatori care caută oportunități reale, nu doar curiozități. Acest flux de capital și atenție media generează efecte pozitive pentru ecosistem, stimulând creșterea infrastructurii și atragerea de talente internaționale.
Moderatorul a subliniat că pe măsură ce conștientizarea globală asupra Lituaniei crește, mai mulți jurnaliști și investitori chiar vor să călătorească la Vilnius — ceva de neconceput acum un deceniu. Această schimbare reduce barierele de comunicare și facilitează negocierea parteneriatelor strategice, demonstrarea produselor în laborator și organizarea unor procese de due diligence eficiente.
A shift in global identity
Un fir recurent printre toți vorbitorii a fost recunoașterea transformării vizibile a reputației Lituaniei. Ani de zile, țara a fost un punct necunoscut pe harta pentru mulți. Dar o combinație de claritate politică, infrastructură tehnologică și ascensiunea unui val nou de startup-uri a schimbat acea percepție. În plus, politicile pro-inovare și adoptarea guvernării digitale au oferit dovezi concrete ale capacității instituționale.
Pentru companii precum Nord Security, această schimbare înseamnă că mass-media internațională nu mai are nevoie de explicații geografice înainte de interviu. Pentru Atrandi, înseamnă că clienții din biotech nu mai tratează Lituania ca pe o anomalie. Pentru BIOCITY, înseamnă că Vilnius poate fi folosit ca probă de competență: un ecosistem concentrat în care oamenii se cunosc, colaborează ușor și avansează rapid de la idee la implementare, ceea ce reduce timpul de dezvoltare și crește viteza de lansare pe piață.
Fiecare companie a reflectat aceeași concluzie din unghiuri diferite:
originea devine un avantaj doar atunci când încetezi să îți ceri scuze pentru ea și începi să o articulezi.
The panel’s quiet consensus
Deși fiecare companie activează într-o industrie diferită — securitate cibernetică, instrumente biotech, biomanufacturing — experiențele lor converg:
Vilnius este mic, dar nu periferic.
Scara sa face parte din utilitatea sa.
Talentul său este măsurabil.
Reputația sa este în creștere.
Și poate cel mai important: companiile globale nu mai trebuie să dilueze sau să-și mascheze identitatea lituaniană. În loc să trateze originea ca pe un detaliu de ascuns, acum o integrează în narațiune ca dovadă a credibilității, stabilității și profunzimii — elemente esențiale pentru parteneriate strategice, atragerea de capital și recrutarea de top talent în domenii precum cybersecurity și biotehnologie.
Beyond the stage
La încheierea sesiunii, moderatorul a remarcat că ceea ce contează mai puțin este valoarea de marketing a originii și mai mult valoarea structurală: cum un loc modelează echipa, cultura, procesul, viteza de iterare și atitudinea față de rezolvarea problemelor. Companiile de pe scenă au fost exemple vii că „Made in Vilnius” poate fi mai mult decât o etichetă — poate fi o resursă strategică, integrată în dezvoltarea produsului, cercetare și în operațiunile zilnice.
Dacă restul lumii va continua să descopere Lituania în modul în care jurnaliștii și investitorii au început să o descopere, rolul orașului pe harta tech și biotech a Europei s-ar putea extinde mult dincolo de dimensiunea sa fizică, contribuind la diversificarea lanțurilor valorice europene și la consolidarea regiunii nordice și baltice ca nod important pentru inovație.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu