6 Minute
Generative AI — instrumente precum ChatGPT, Gemini sau Grok — au trecut rapid din zona tehnologiilor emergente în cotidian. Conform datelor Eurostat (2025), aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din UE au folosit cel puțin o dată astfel de instrumente. Totuși, nivelul de adopție variază semnificativ între state: între 17% în Turcia și 56% în Norvegia la nivelul a 33 de țări europene. În interiorul UE, procentele diferă puternic — România înregistra 18% în 2025, comparativ cu 48% în Danemarca.
Unde se folosește cel mai mult AI generativ?
Eurostat raportează că în 13 țări cel puțin două din cinci persoane au folosit instrumente de AI în ultimele trei luni: Elveția (47%), Estonia (47%), Malta (46%), Finlanda (46%), Irlanda (45%), Țările de Jos (45%), Cipru (44%), Grecia (44%), Luxemburg (43%), Belgia (42%), Suedia (42%). Aceasta evidențiază un nord european și vest avansat digital, în timp ce sudul, Europa Centrală și de Est și Balcanii rămân în urmă.
Unde sunt cele mai mici rate?
Pe lângă Turcia și România, opt țări au sub 25% utilizare: Serbia (19%), Italia (20%), Bosnia și Herțegovina (20%), Macedonia de Nord (22%), Bulgaria (23%), Polonia (23%). Chiar economii mari precum Italia (20%) și Germania (32%) stau sub media UE (33%), în timp ce Spania (38%) și Franța (37%) sunt ușor peste.
De ce variază atât de mult adopția?
Principalele motive țin de fundația digitală a fiecărei țări: competențele digitale, frecvența utilizării internetului și o cultură pro-tehnologie. Dacă oamenii nu știu ce este AI generativ sau nu înțeleg cum le poate fi util în viața de zi cu zi sau la muncă, nu vor adopta aceste instrumente, chiar dacă ele sunt disponibile.
Un factor cheie este "alfabetizarea AI" — capacitatea de a formula prompturi, de a evalua răspunsurile și de a integra rezultatele în procese sau sarcini reale. Politicile guvernamentale pot stimula, dar nu garantează adopția: un document de strategie fără investiții în competențe și infrastructură nu schimbă obiceiurile utilizatorilor.
Utilizare personală vs profesională și educație
La nivelul UE, 25% folosesc AI pentru scopuri personale, iar doar 15% pentru muncă. În toate țările, utilizarea personală predomină. Exemplu: Olanda are un raport aproape egal (28% personal vs 27% muncă), pe când Grecia arată un decalaj mare (41% personal vs 16% muncă). În educație formală, doar 9% folosesc astfel de instrumente; Suedia și Elveția conduc cu 21%, iar Ungaria e la coadă cu 1%.
Pentru România, aceste tendințe înseamnă că majoritatea adoptării rămâne la nivelul utilităților personale: creare de conținut, asistență la teme sau planificări. În mediul universitar și școlar, integrarea rămâne limitată, din cauza lipsei unor politici clare și a reticenței cadrelor didactice.
Caracteristici și comparații: ChatGPT, Gemini, Grok
- ChatGPT (OpenAI): cunoscut pentru flexibilitate, baza de cunoștințe largă și integrarea cu API-uri. Suportă limba română și se adaptează bine la fluxuri de lucru pentru companii.
- Gemini (Google): puternic în generare multimodală (text, imagine) și integrări în ecosistemul Google Workspace; Google a extins suportul pentru limbi europene, inclusiv româna.
- Grok (xAI): axat pe viteză și interacțiuni concise; disponibilitatea în limba română poate varia, însă ecosistemul X/Twitter facilitează adoptarea în comunități.
Avantaje comparate: ChatGPT e preferat pentru taskuri creative și customer support automatizat; Gemini pentru proiecte ce combină date și imagine; Grok pentru răspunsuri rapide în fluxuri sociale. Pentru companii românești, alegerea depinde de nevoi: procesare limbaj natural, integrare cu CRM/ERP și costuri.
Funcționalități relevante pentru piața românească
- Generare automată de conținut și descrieri produse pentru e‑commerce.
- Răspunsuri automatizate pentru suport clienți în limba română.
- Entități de analiză a sentimentului în recenzii și social media (utile pentru branduri locale din București, Cluj, Timișoara).
- Suport pentru programare și revizuire cod în echipe tech din Iași sau Brașov.
Impactul asupra consumatorilor și companiilor din România
Pentru consumatori: instrumentele care oferă suport în limba română (ChatGPT, Google Gemini) reduc barierele de utilizare, cresc productivitatea individuală și facilitează accesul la informație. Pentru companii: AI generativ poate optimiza campanii de marketing, automatiza customer care și accelera prototiparea de produse digitale.
Pentru piețe mai mici din regiune — de exemplu, în Balticul cu Estonia în frunte — se observă o convergență: Estonia e aproape de topul european, dar și Lietuva (Lituania) și Lietuvos rinka înregistrează creșteri constante. Utilizatorii lietuvi (lietuviams) din Vilniuje și Kaune adoptă rapid instrumentele digitale, ceea ce oferă un model de bune practici pentru orașe mari din România.
.avif)
Provocări și recomandări pentru România
Provocări: lipsa alfabetizării AI, scăderea investițiilor în formare digitală, probleme de confidențialitate și reglementare. Recomandări:
- Investiții în training pentru angajați și resurse educaționale în limba română.
- Pilotarea soluțiilor AI în IMM-uri pentru automatizarea sarcinilor repetitive.
- Colaborare între universități și companii pentru cursuri practice pe ChatGPT/Gemini.
Concluzie
Adopția AI generative în Europa este inegală, determinată în principal de competențele digitale și cultura tehnologică. România are potențial de creștere, în special dacă firmele și instituțiile investesc în alfabetizarea AI și în implementări practice care să arate beneficiile concrete. Pentru cititorii interesați de piața locală, monitorizarea evoluției în Vilniuje, Kaune sau în mercados mai avansate din Baltice și Nordul Europei oferă reguli utile de adaptare pentru Lietuvos rinka și piața românească.
Sursa: euronews
Lasă un Comentariu