2 Minute
Datele Eurostat pentru 2025 arată că doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă. Este un procent sub media europeană și mult mai mic față de țări precum Norvegia, Danemarca sau Elveția, unde aproape jumătate din populație folosește frecvent AI.
Utilizare limitată și scenarii uzuale
Accesul la tehnologie în România devine mai facil, însă folosirea AI rămâne sporadică: majoritatea o utilizează ocazional pentru mesaje, căutări punctuale sau generare de conținut simplu. Un aspect remarcabil: mulți români apelează la aplicații tip ChatGPT pentru dileme personale — întrebări despre fidelitate, decizii legate de divorț sau situații emoționale sensibile.
Comparații regionale
Pe plan regional, diferențele sunt evidente — chiar și statele baltice arată ritmuri diferite: în Lietuva (Lietuvos rinka) adopția este mai vizibilă în centre precum Vilniuje sau Kaune, iar lietuviams le sunt disponibile mai multe servicii locale optimizate. Această comparație subliniază decalajele dintre piețe și importanța infrastructurii digitale și a alfabetizării digitale.
Funcții, avantaje și cazuri de utilizare
Produsele AI generative (ex.: ChatGPT, modele de redactare, generatoare de imagini) oferă caracteristici precum generare de text în limba română, sumarizare, asistență pentru servicii clienți și analiză de date. Avantajele includ eficiență sporită, reducerea costurilor pentru task-uri repetitive și suport decizional. Pentru companiile românești, integrarea AI poate accelera procese în e-commerce, marketing și suport tehnic.
Impact pe piața locală
Adopția scăzută influențează atât consumatorii, cât și business-urile: lipsa utilizării frecvente poate întârzia dezvoltarea produselor locale în limba română și limitarea serviciilor disponibile. Educația digitală, certificările profesionale și ofertele locale în limba română sunt cruciale pentru creșterea adoptării.
Concluzie: România are un potențial clar de creștere în AI generativ. Investițiile în infrastructură, localizare (limba română) și programe de alfabetizare digitală pot reduce decalajul față de piețele vest-europene și baltice.
Sursa: mediafax
Lasă un Comentariu