5 Minute
Banca Națională a României estimează că integrarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative ar putea adăuga, în următorii zece ani, între 14 și 16 miliarde de euro anual la ritmul de creștere economică al țării. Această valoare nu apare din «magia» tehnologiei, ci din eficiența operatională: automatizarea sarcinilor repetitive, economisirea timpului și relocarea angajaților către activități cu valoare adăugată mai mare.
Accelerarea tehnologică și efectele economice
În ultimul deceniu, ritmul evoluției AI a fost mult mai rapid decât adopția timpurie a internetului sau a computerelor. Puterea de calcul necesară pentru antrenarea modelelor s-a dublat, în medie, la fiecare 5–6 luni între 2010 și 2025, iar tehnologiile AI au ajuns la peste un miliard de utilizatori în doar câțiva ani. Pentru firme, adopția AI tinde să crească productivitatea muncii cu aproximativ 2–3 puncte procentuale anual, potrivit analizelor BNR.
Ce înseamnă 14–16 miliarde de euro pentru România
Un plus de 14–16 miliarde € anual echivalează cu stimularea sectoarelor cheie: servicii digitale, manufacură cu automatizare avansată, logistică optimizată și finanțe. Pentru IMM-uri în București sau Cluj, dar și pentru companii din regiuni precum Iași sau Timișoara, AI poate însemna procese mai rapide, costuri reduse și produse mai bine personalizate pentru piața locală și externă.
Implicații pentru consumatori și firme
Consumatorii români pot vedea impactul în servicii mai rapide, asistență clienți automatizată în limba română și produse digitale personalizate. Pentru întreprinderi, avantajele includ optimizarea lanțului de aprovizionare, automatizarea contabilității de rutină și instrumente de marketing axate pe analiză predictivă.
Piața muncii: transformare, nu apocalipsă
Raportul BNR arată că doar 4% din joburi sunt expuse riscului de înlocuire completă. Majoritatea locurilor de muncă—aproximativ 54%—vor lucra alături de AI și vor beneficia de sporuri de productivitate, iar alte 42% vor rămâne în mare parte neafectate. Miza reală este schimbarea conținutului muncii: roluri care includ activități repetitive vor fi automatizate, iar angajații vor trebui să se recalifice pentru sarcini cu valoare adăugată.
Reconversie și competențe
Există însă potențial: România este printre țările cu rate ridicate de tranziție profesională către joburi din domeniul AI. Peste 72% dintre cei care au migrat spre astfel de ocupări între 2019 și 2024 provin din domenii non-IA, semnalând o capacitate solidă de reconversie profesională. Problema rămâne însă sistarea investițiilor în educație digitală și formare continuă.
Blocajele care frânează adopția în România
Principalele bariere semnalate de BNR sunt: cheltuielile scăzute în cercetare și dezvoltare, accesul limitat la finanțare, costurile ridicate de implementare și deficitul de competențe digitale. România a cheltuit doar 0,46% din PIB pentru cercetare în 2024, din care sectorul privat a contribuit cu aproximativ 0,3% din PIB, cel mai scăzut nivel din UE.
Structura ecosistemului de inovare
Doar 8,8% dintre firme sunt considerate inovatoare, cel mai mic procent din UE. De asemenea, România nu are încă companii unicorn în sectorul digital, iar investițiile străine în startup-urile AI, chiar dacă au totalizat aproximativ 53,8 milioane USD în 2025, rămân insuficiente pentru a crea un ecosistem regional de scară.
Adoptarea practică a AI în firmele românești
În prezent, doar circa 3,07% dintre companiile cu peste 10 angajați utilizează soluții AI, în comparație cu media europeană de 13,5%. AI este folosită în special în marketing și vânzări, urmată de producție. În domenii critice precum contabilitate, logistică sau R&D, utilizarea rămâne sub 1%.
Tehnologii și scenarii de utilizare
Cele mai comune aplicații sunt traducerile automate, generarea de conținut, analiza datelor și personalizarea produselor. Platformele online și Internet of Things sunt deja răspândite, în timp ce realitatea virtuală sau dronele sunt marginale. Pentru firme, scenarii concrete includ analiza predictivă a cererii, asistenți virtuali în limba română, detectarea fraudei și automatizarea proceselor de back-office.
Comparativ regional: ce pot învăța românii de la Lietuva
Piețe regionale precum Lietuva au investit puternic în ecosisteme de startup-uri și au hub-uri active în Vilniuje și Kaune, facilitând conexiuni între tineri dezvoltatori și investitori. România poate beneficia de buna practică a țărilor baltice, adaptând modelele de finanțare, programe de accelerare și politici publice care susțin transferul tehnologic.
Concluzii și recomandări pentru decidenți și companii
România are acces la tehnologie și forță de muncă capabilă de reconversie rapidă, dar îi lipsesc infrastructura investițională și politicile coerente pentru a transforma AI într-un motor național de creștere. Priorități clare: creșterea investițiilor în R&D, stimulente fiscale pentru companii care implementează AI, programe de formare digitală la scară și facilitarea accesului la capital pentru startup-uri. Numai astfel estimările de 14–16 miliarde de euro pot deveni realitate și pot aduce beneficii vizibile pentru firme și consumatori români.
Sursa: hotnews
Lasă un Comentariu