6 Minute
Un studiu PwC publicat în 2025 arată că 44% dintre angajații din România au folosit inteligența artificială (AI) în ultimul an — sub media globală de 57% calculată pe 48 de țări. România se situează pe locul 41 din cele 48 de piețe analizate, în timp ce la vârf se află India și Vietnam (84%), urmate de China (78%). La polul opus, Japonia și Ungaria raportează rate de utilizare sub 40%.
Diferențe în funcție de rol și generație
Rata de adopție a AI variază semnificativ în România în funcție de poziție și generație: 64% dintre executivii seniori și 59% dintre manageri au declarat că au folosit AI la serviciu în ultimele 12 luni, comparativ cu doar 35% dintre non‑manageri. Pe segmente de vârstă, 57% din Generația Z utilizează AI, față de 44% dintre mileniali și 35% dintre angajații din Generația X.
Utilizare zilnică și tipuri de instrumente
Folosirea zilnică a tehnologiilor AI în România rămâne scăzută: aproximativ 6% din lucrători folosesc zilnic instrumente de tip generative AI (față de 14% la nivel global), iar doar ~2% utilizează zilnic agenți AI autonomi (comparativ cu 6% la scară mondială). Acest decalaj indică fie bariere de acces, fie lipsa integrării eficiente în fluxurile de lucru.
Percepții: între entuziasm, curiozitate și îngrijorare
Doar o treime dintre angajații români se declară entuziasmați de impactul AI asupra muncii lor (sub media globală de 41%). Totuși, aproape jumătate (49%) sunt curioși să vadă cum le va schimba AI activitatea, iar 24% se arată îngrijorați — semn că interesul există, dar însoțit de nesiguranță.
Beneficii concrete pentru utilizatorii de AI
Angajații români care au adoptat instrumente AI raportează efecte pozitive clare: 75% observă o îmbunătățire a calității muncii, 69% spun că AI le crește creativitatea, iar 64% notează creșteri de productivitate. Pe termen mediu, în următorii trei ani, 58% anticipează creșteri de calitate, 56% estimează mai multă productivitate și 52% mai multă creativitate; doar 31% se așteaptă la venituri mai mari ca efect direct al AI.
Factorii care vor modela piața muncii în România
Când au fost întrebați ce va influența cel mai mult munca în anii următori, angajații români au prioritizat schimbările legislative (50%) și conflictele geopolitice (43%) înaintea transformării tehnologice (39%). Oficialii PwC atrag atenția că 2025 a adus multiple modificări fiscale și legislative care au afectat companiile și percepția angajaților.
Opiniile experților PwC România
Conducerea PwC România subliniază că potențialul AI este mare, dar adoptarea este frecvent fragmentată. Lipsa unor programe sistematice de training adaptate rolurilor din organizații reduce încrederea angajaților, mai ales a celor non‑manageriali. Recomandarea este clară: companiile trebuie să definească o strategie de integrare a AI, să ofere training echitabil și să comunice concret beneficiile prin exemple practice și proiecte pilot.
Comparații regionale: unde se poziționează România?
Pe regiune, ritmul de adoptare poate varia puternic. De exemplu, pieţe mai mici din Europa de Est sau din zona baltică (Lietuva) pot avea ritmuri diferite de adopție — unele companii din Vilniuje sau Kaune investesc rapid în soluții SaaS locale și integrări cloud. Observația relevantă pentru companiile românești este că adaptarea la cerințele locale (inclusiv disponibilitatea limbii române în interfețe și documentație) face diferența în viteza de adoptare în Lietuvos rinka sau pe piaţa românească.
Ce tipuri de produse AI sunt relevante pentru companiile din România?
Generative AI
Funcționalități: generare de conținut (texte, imagini), sumarizări automate, idei pentru campanii marketing. Avantaje: reduce timpul de creare de conținut, stimulează creativitatea echipelor.
Agenți AI și asistenți autonomi
Funcționalități: automatizarea sarcinilor repetitive, fluxuri decizionale, integrări cu CRM/ERP. Avantaje: scad costurile operaționale, permit scalarea serviciilor clienti.
Analiză de date și augmentare decizională
Funcționalități: vizualizări avansate, predicții, detecție anomalii. Avantaje: îmbunătățesc deciziile de business, optimizează procesele.
Use cases practice pentru piața românească
- Marketing: generare rapidă de texte și variante de campanii localizate în limba română.
- Vânzări: asistenți comerciali care sugerează cross‑sell/upsell pe baza istoricului clienților.
- HR: screening CV‑uri, redactare contracte sau sumarizare interviuri.
- Support clienți: chatboturi în limba română, cu integrare omnichannel.
- Legal & fiscal: rezumate ale documentelor și verificări preliminare, utile când legislația se schimbă frecvent.
Pași practici pentru companii: cum să crești adoptarea AI
1) Începe cu piloturi practice pe echipe non‑manageriale pentru a crește încrederea; 2) Oferă traininguri adaptate (nu generaliste) și resurse în limba română; 3) Măsoară KPI‑uri clare (calitate, viteză, economii) pentru a demonstra valoarea; 4) Alege soluții care respectă regulamentele locale și au suport pentru integrare.
Impact social și concluzii
Raportul PwC mai arată că 60% dintre angajații români sunt foarte optimiști privind rolul lor viitor în companie (peste media globală de 53%), iar 72% cred că vor avea un control moderat asupra modului în care tehnologia le afectează munca. În privința joburilor entry‑level, 41% dintre managerii locali se așteaptă la o reducere a acestor posturi în următorii trei ani.
Pe scurt, România are un potențial real de a recupera decalajul față de media globală, dar acest lucru necesită strategii clare, formare practică și soluții adaptate limbii și contextului local. Companiile care investesc azi în implementări coerente, traininguri și proiecte pilot vor obține avantaje competitive atât pe piaţa internă, cât și în regiune, comparativ cu pieţe din proximitate precum Lietuvos rinka.
Studiul „PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025” se bazează pe răspunsurile a circa 50.000 de participanți din 48 de țări; datele pentru România provin dintr‑un eșantion de 500 de angajați din toate județele.
Sursa: startupcafe
Lasă un Comentariu