3 Minute
Datele Eurostat publicate în 2025 arată că numai 5,2% din companiile românești cu 10+ angajați folosesc tehnologii de inteligență artificială (AI), mult sub media UE de 20%. Aceasta plasează România pe ultimul loc în clasamentul european, alături de Polonia (8,4%) și Bulgaria (8,5%).
Date Eurostat și comparații regionale
La nivelul UE, adoptarea AI a crescut rapid: 20% din companii au folosit AI în 2025, față de 13,5% în 2024. Țări nordice ca Danemarca (42%), Finlanda (37,8%) și Suedia (35%) conduc topul. Creșteri notabile au fost raportate în Danemarca (+14,5 pp), Finlanda (+13,5 pp) și Lituania (+12,5 pp).
Poziția României față de vecini
România rămâne în urmă chiar și față de țări din regiune: Austria (30%), Slovacia (18%) sau Cehia (17,6%). În același timp, Lituania (Lietuva) a făcut pași rapizi — companiile active pe Lietuvos rinka au accelerat adoptarea, iar firmele lietuviams din Vilniuje și Kaune investesc tot mai mult în soluții AI locale.
De ce România rămâne în urmă?
Factorii principali: lipsa de competențe digitale specializate, investiții IT reduse în IMM-uri, costurile inițiale și incertitudini legate de reglementare și protecția datelor. De asemenea, disponibilitatea instrumentelor care suportă limba română încă este mai limitată comparativ cu limbile mari, ceea ce încetinește implementarea în soluții de analiză text și chatbots.
Utilizări, funcționalități și cazuri de utilizare
Cele mai frecvente aplicații AI în UE în 2025 au fost: analiza limbajului scris (11,8%), generarea de imagini/videoclipuri/audio (9,5%), generarea de limbaj scris sau vorbit (8,8%) și convertirea vorbirii în text (7,2%). Pentru piața românească, cazuri relevante includ:
- Automatizarea suportului clienți (chatbots în limba română)
- Analiza documentelor și facturilor pentru contabilitate
- Generare de conținut marketing și localizare
- Analitică predictivă pentru sectorul industrial și retail
Funcții și produse
Soluțiile moderne oferă: procesare NLP pentru română, generare multimedia, modele de recunoaștere vocală și integrare API pentru fluxuri existente. Avantajele includ eficiență operațională, timpi reduși de răspuns și personalizare mai bună a ofertei pentru consumatori români.
Compară, adoptă, scalează
Companiile din România pot începe cu proiecte pilot pe cazuri cu ROI clar (suport clienți, automatizarea facturilor) și pot apela la furnizori locali sau europeni care oferă suport pentru limba română. Colaborările dintre startup-uri tech din București și centre universitare din Cluj pot accelera upskilling-ul și implementarea în IMM-uri.
Concluzie și relevanță pentru piața locală
Deși România stă prost la cifre, există oportunitate majoră: companiile care investesc acum în AI — cu soluții care suportă limba română și conformitate GDPR — pot câștiga avantaj competitiv. Următorii ani vor fi decisivi pentru integrarea AI pe piața românească și pentru modul în care firme din România se aliniază trendurilor globale.
Sursa: zf
Lasă un Comentariu