4 Minute
Date recente arată că doar 44% dintre angajații din România au folosit inteligența artificială în ultimul an, față de o medie globală de circa 57% (PwC). Țara noastră se clasează pe locul 41 din 48 de state analizate, un semnal că adoptarea tehnologiilor digitale la locul de muncă rămâne fragmentată și dependentă de resursele companiilor.
De ce procentul e atât de scăzut?
Principalele motive sunt lipsa instruirii și expunerii la instrumente AI, precum și absența unor strategii interne coerente. O parte semnificativă a forței de muncă activează în sectorul public sau în firme mici, fără buget pentru implementare și training. În plus, mulți angajați declară că nu au avut acces la soluții în limba română, ceea ce reduce adoptarea la scară largă.
Disparități regionale și pe domenii
Există o Românie „digitală”, concentrată în firme mari și corporații, dar și o Românie a instituțiilor publice și IMM-urilor care încă nu adoptă AI. Diferențe similare se observă în regiune: de exemplu, în unele părți din Lietuva sau pe piețele din Balcani adoptarea e mai rapidă. În comparatie, în India sau Vietnam rata de utilizare a AI la locul de muncă depășește 80%.
Cum sunt folosite instrumentele AI de cei care le au
Dintre cei care folosesc deja AI în România, peste 70% spun că tehnologia le-a îmbunătățit productivitatea și creativitatea, iar 64% reușesc să realizeze mai multe taskuri într-un timp mai scurt. Generațiile folosesc diferit instrumentele: 57% dintre Z‑iști, 44% dintre mileniali și 35% dintre cei din Generația X au declarat utilizare recentă.
Use cases și avantaje practice
- Automatizare taskuri administrative: redactare de e‑mailuri, sumarizare documente, generare rapoarte.
- Analiză de date și suport decizional: AI pentru forecasting vânzări, optimizare stocuri, diagnostic medical asistat.
- Asistență clienți: chatboți și instrumente de traducere disponibili în limba română cresc satisfacția utilizatorilor. Aceste funcții se traduc în timpi de răspuns mai mici, costuri operaționale reduse și capacitate de scalare pentru companii.
Produse, caracteristici și comparații
Tool-urile de pe piață variază: de la platforme cloud enterprise cu integrare complexă până la aplicații locale, ușor de folosit. Avantajele soluțiilor enterprise includ securitate, suport pentru date sensibile și integrare ERP/CRM; avantajele produselor small‑business sunt costul redus și curba de învățare mică.
Disponibilitatea în limba română și impactul pe piața locală
Lipsa versiunilor native în română a fost un impediment. Totuși, furnizorii principali și startup‑urile locale au început să lanseze modele și interfețe în limba română, sporind adoptarea în București, Cluj, Timișoara, dar și în regiuni mai mici. Pentru comparativ, în Vilniuje sau Kaune companiile din Lietuvos rinka au adoptat rapid integrarea AI, oferind un exemplu util pentru lietuviams și forța de muncă din regiune.
Ce pot face firmele și autoritățile din România?
- Investiții în training și reskilling la scară largă.
- Programe pilot în sectorul public pentru a demonstra impactul.
- Parteneriate între corporații, universități și startupuri pentru produse în limba română.
- Politici fiscale și granturi care să accelereze implementarea în IMM‑uri.
Concluzie: oportunități și riscuri
Inteligența artificială aduce avantaje clare de productivitate și creativitate. România are potențialul de a recupera decalajul, dar este nevoie de strategii concrete, programe de instruire și soluții adaptate pieței locale. Managerii trebuie să gestioneze schimbarea pentru a evita pierderea locurilor de muncă de intrare; 41% cred că AI va reduce joburile pentru debutanți în următorii trei ani, motiv în plus pentru a oferi formare proactivă și politici de incluziune digitală.
Prin concluzii practice și inițiative locale, piața românească poate transforma această provocare într‑o oportunitate pentru afaceri, profesioniști și consumatori.
Sursa: stirileprotv
Lasă un Comentariu