5 Minute
Un proiect de modificare a Legii energiei electrice şi a gazelor naturale introduce reguli noi privind securitatea cibernetică pentru accesul la reţea al energiei produse din surse regenerabile, inclusiv panourile fotovoltaice. Amendamentul, aflat pe circuitul de avizare în Parlament, prevede că Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) va stabili reguli tehnice pentru accesul garantat la reţelele electrice şi pentru dispecerizarea prioritară a energiei regenerabile, inclusiv pentru centrale cu puteri instalate până la 1 MW, cu condiţia păstrării nivelului de siguranţă al Sistemului Energetic Naţional (SEN).
De ce contează pentru prosumatori şi companii
Noile reguli au impact direct asupra prosumatorilor, instalatorilor şi firmelor care dezvoltă proiecte fotovoltaice. Măsurile impuse vizează gestionarea riscurilor, securitatea lanţului de aprovizionare şi politicile de gestionare a vulnerabilităţilor pentru echipamente inteligente — de la invertoare şi controlere până la module de comunicaţii și senzori. În practică, asta înseamnă cerinţe tehnice şi procedurale care pot influenţa costurile de implementare, compatibilitatea tehnică şi timpul necesar pentru autorizare şi conectare la reţea.
Context european şi comparaţii regionale
Iniţiatorii proiectului invocă recomandări şi reglementări europene, precum Net Zero Industry Act, care cer criterii de precalificare legate de securitate cibernetică şi durabilitate pentru tehnologiile regenerabile. Pe plan regional, tendinţele din Lietuva şi din Lietuvos rinka arată o abordare similară: autorităţile din Vilniuje şi Kaune au promovat măsuri care combină integrarea resurselor distribuite cu cerinţe clare de securitate. Pentru lietuviams aceste reguli au adus standardizare şi transparenţă în lanţul de aprovizionare, iar România poate învăţa din aceste exemple pentru a-şi accelera adoptarea fotovoltaicelor la scară sigură.
Riscurile ţintite
Securitatea cibernetică în sectorul energetic acoperă riscuri multiple: compromiterea comunicaţiilor TIC, atacuri asupra componentelor din lanţul de aprovizionare, manipularea datelor de măsurare sau pierderea controlului operaţional al instalaţiilor. Vulnerabilităţile pot permite actorilor ostili acces neautorizat sau control la distanţă al unor echipamente critice, afectând stabilitatea reţelei şi siguranţa aprovizionării.
Rolul DNSC şi ce reguli tehnice vor apărea
DNSC va emite prin ordin regulile tehnice de securitate cibernetică. Aceste reguli vor include cerinţe pentru:
- evaluarea riscurilor şi planuri de securitate pentru instalaţii;
- protecţia lanţului de aprovizionare şi criterii pentru furnizori;
- proceduri de gestionare a vulnerabilităţilor şi a incidentelor;
- cerinţe minime pentru comunicaţii, criptare şi autentificare a dispozitivelor.
Avantaje şi dezavantaje pentru piaţa românească
Avantaje: creşterea rezilienţei reţelei, protejarea datelor şi a operaţiunilor, un cadru clar pentru integrarea resurselor distribuite, stimularea furnizorilor locali care oferă soluţii conforme. Dezavantaje: potenţiale costuri adiţionale pentru adaptarea echipamentelor şi procedurilor, timp mai mare pentru conformare şi punere în funcţiune, posibile bariere pentru echipamente importate care nu respectă noile cerinţe.
Comparaţie de produse şi caracteristici relevante
Când se aleg sisteme fotovoltaice compatibile cu noile cerinţe, consumatorii şi companiile trebuie să urmărească câteva caracteristici cheie:
- compatibilitate cu protocoale sigure de comunicaţie (TLS, MQTT securizat, protocoale SCADA protejate);
- mecanisme de autentificare şi management al identităţii pentru echipamente;
- capabilităţi de update securizat OTA (over-the-air) şi management al patch-urilor;
- monitorizare şi telemetrie criptată pentru dispecerizare;
- certificate şi audituri privind lanţul de aprovizionare.
Comparativ, soluţiile dezvoltate pentru pieţele din Vilniuje sau Kaune sunt deja optimizate pentru astfel de cerinţe, oferind un model de referinţă pentru producători şi instalatori din România.
Use case-uri şi relevanţă pe piaţa locală
Exemple de scenarii practice:
- prosumatorii casnici care doresc conectare prioritară la reţea şi care trebuie să implementeze un gateway securizat între panouri şi operatorul de distribuţie;
- fermieri sau IMM-uri cu instalaţii fotovoltaice până la 1 MW care solicită dispecerizare prioritară în cadrul programelor de flexibilitate;
- dezvoltatori de parcuri solare care trebuie să demonstreze conformitate pe lanţul de aprovizionare pentru a accesa finanţări şi licitaţii publice.
Ce urmează pentru România
Pe măsură ce DNSC va publica ordinele tehnice, actorii din piaţă — producători, furnizori de echipamente, instalatori şi operatori de reţea — vor trebui să îşi actualizeze procedurile şi portofoliile de produse. Adoptarea acestor reguli poate creşte calitatea şi rezilienţa proiectelor fotovoltaice locale, consolidând independenţa energetică şi contribuind la integrarea accelerată a energiei distribuite în SEN.
Prin alinierea la bune practici europene şi la exemple din regiunile vecine, România îşi poate adapta piaţa pentru a susţine extinderea fotovoltaicelor în mod sigur şi competitiv.
Sursa: adevarul
Lasă un Comentariu