4 Minute
Introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru orice colet provenit din afara Uniunii Europene, cu valoare sub 150 euro, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. Scopul oficial a fost simplu: creșterea veniturilor la buget (estimare inițială de ~36,8 milioane euro pe semestrul II din 2025) și reducerea presiunii asupra vămilor. În practică, decizia a declanșat un val de optimizări fiscale și logistice din partea marilor marketplace-uri chinezești — Temu, Shein sau AliExpress — cu efecte importante pentru piața locală.
Cum au evitat companiile taxa
Conform investigațiilor publicate în presă, operatorii au înființat entități juridice în Uniunea Europeană (în special în Ungaria) și au redirecționat livrările astfel încât produsele să fie vămuite și procesate acolo. Odată intrate în UE, coletele primesc statut intra‑comunitar și pot fi trimise în România fără aplicarea taxei de 25 lei.
Impactul asupra logisticii și bugetului
Mutarea fluxurilor de marfă către huburi precum Aeroportul din Budapesta a redus dramatic volumul de cargo gestionat de România. Raportările indică redirecționarea a peste 99% din volumele de e‑commerce către alte puncte de intrare UE, ceea ce a subminat rolul Aeroportului Otopeni în lanțurile logistice regionale. Specialiștii estimează pierderi directe pentru bugetul României de aproximativ 700 milioane euro anual, iar dacă includem efectele indirecte asupra operatorilor logistici români, impactul devine și mai sever.
Comparativ: Italia și alte piețe europene
Italia a adoptat o măsură similară la 1 ianuarie 2026, dar suma este de doar 2 euro. Efectul este comparabil: aeroporturile și operatorii de curierat au raportat scăderi de trafic cargo, iar în unele regiuni se discută deja abrogarea sau ajustarea legii.
Ce înseamnă pentru consumatorii și companiile românești?
Pentru români, schimbarea se traduce prin timp de livrare similar sau ușor mai bun (dacă marketplace‑ul gestionează eficient hubul UE), dar cu pierderi majore de venituri și locuri de muncă în sectorul logistic local. Comercianții români și operatorii de curierat pierd comenzi și marfă tranzitată, iar lanțul valoric se mută către state care oferă structuri mai accesibile pentru importuri din Asia.
Relevanță regională: Lietuva și piețele baltice
Efectele nu sunt limitate la România. Piața din Lietuva și Lietuvos rinka pot adopta strategii similare — firmele din Vilniuje sau Kaune urmăresc cu atenție evoluțiile pentru a proteja interesele consumatorilor lietuvi și ale companiilor locale. Modificările legislative în Uniunea Europeană influențează întregul lanț e‑commerce regional.
Analiză: avantaje, dezavantaje și scenarii
Avantaje: măsura intenționa să crească încasările fiscale și să reglementeze fluxurile mici de import. Dezavantaje: a generat arbitrage fiscal, pierdere de trafic cargo, reducerea rolului strategic al Otopeni și efecte negative asupra IMM‑urilor românești din logistică.
Use cases și recomandări
- Retaileri locali: pot comunica clar originea produselor și avantajele achizițiilor interne pentru a fideliza clienții.
- Operatori logistici: pot evalua parteneriate cross‑border sau servicii value‑added (fulfillment în UE) pentru a rămâne competitivi.
- Autorități: este necesară revizuirea rapidă a mecanismelor fiscale pentru a evita pierderi structurale.
În concluzie, taxa de 25 lei a creat un precedent: măsurile fiscale locale pot genera migrări operaționale rapide în cadrul UE. Romania trebuie să regândească mixul de politici fiscale și logistice pentru a-și menține relevanța în lanțurile de aprovizionare digitale din regiune.
Sursa: gadget
Lasă un Comentariu