4 Minute
Dezbaterile despre limitarea accesului copiilor la platformele sociale reaprind discuțiile despre responsabilitate digitală în România. Premierul Ilie Bolojan a arătat că, deși intenția de a proteja minorii este justificată, o interdicție strictă pentru cei sub 16 ani ar fi dificil de aplicat în practică. El subliniază că soluțiile eficiente combină prevenția, educația digitală și reglementări realizabile, nu doar legi impuse dintr-un birou.
De ce este greu de implementat o interdicție tehnică
În era în care copiii stăpânesc dispozitivele digitale la fel de bine ca adulții, măsurile de tip blocare sau interdicție pur tehnică întâmpină limite: autentificări alternative, dispozitive partajate, conturi false și abilități tehnice ale tinerilor care depășesc adesea cunoștințele părinților. Mai mult, platformele sociale operează global — un decalaj între reglementările naționale și capabilitățile tehnice ale companiilor din sector poate face ca interdicțiile să fie evitate cu ușurință.
Riscul lipsei unui cadru aplicabil
Bolojan avertizează că o lege care nu poate fi pusă în practică creează mai mult haos decât protecție: fără soluții de implementare clare, respectarea devine opțională, iar educația și autoritatea familiei rămân esențiale.
Opinia liderilor politici și experiențe familiale
Lideri politici, precum Kelemen Hunor, au ales abordări familiale: amânarea accesului la rețele sociale până la 14-15 ani. Aceasta reflectă o preocupare comună — copiii mai mici nu pot distinge mereu între conținut util și cel nociv, iar dependența digitală se instalează rapid. Totuși, chiar și în familii stricte, accesul la tabletă sau la smartphone rămâne o poartă către platforme, iar interdicțiile tehnice singure nu sunt suficiente.

Ce soluții tehnologice și de politici pot funcționa în România
Dintr-o perspectivă tehnologică, există mai multe instrumente complementare care pot fi adoptate de părinți, școli și autorități:
- Aplicații de control parental cu filtre de conținut și limite de timp (disponibile și în limba română pentru Android și iOS).
- Sisteme de verificare a vârstei bazate pe ID verificat sau autentificare multifactor — utile pentru operatorii telecom și platforme.
- Moderare automată susținută de AI pentru detectarea conținutului nociv și dezinformării.
- Programe de alfabetizare digitală integrate în curriculumul școlar, inclusiv module practice despre securitate și confidențialitate.
Avantaje și comparații
Comparativ cu soluțiile de interdicție, combinația între tehnologie (control parental, autentificare vârstă) și educație oferă avantaje clare: scalabilitate, adaptabilitate la piața locală și acceptare socială mai mare. În plus, firmele românești de securitate cibernetică și startup-urile din București, Cluj sau Iași pot oferi soluții personalizate pentru școli și operatori.
Relevanța pentru piața românească și comparații regionale
România se confruntă cu provocări similare altor state din regiune. De exemplu, în Lietuva și pe piețele baltice (Lietuvos rinka) autoritățile explorează verificări de vârstă și educație digitală pentru lietuviams din zone precum Vilniuje sau Kaune. Pentru România, adoptarea celor mai bune practici din astfel de piețe poate accelera implementarea unor politici eficiente, adaptate la comportamentul utilizatorilor români și disponibilitatea aplicațiilor în limba română.
Use cases: cum pot folosi părinții și școlile aceste instrumente
Părinții pot configura profile dedicate pe tablete, pot activa filtre, limite de timp și rapoarte de activitate. Școlile pot implementa workshopuri practice despre cum recunoști știrile false, despre setările de confidențialitate și despre riscurile partajării excesive. Operatorii telecom locali pot oferi pachete family-friendly cu control integrat și suport în limba română.
Concluzie: reglementare, tehnologie și educație — toate trei necesare
Interzicerea totală a conturilor pentru copiii sub 16 ani este, în opinia multor factori decidenți, dificil de realizat eficient. Soluția realistă pentru România rămâne un mix: reglementare clară, instrumente tehnologice aplicabile la scară locală și investiții în educația digitală în familie și școală. Numai astfel pot fi protejați minorii fără a tăia accesul la beneficiile digitale care contează pentru viitorul economic și social al țării.
Sursa: go4it
Lasă un Comentariu