5 Minute
Senatul Universității „Transilvania” din Brașov a adoptat o măsură radicală: interzicerea completă a utilizării instrumentelor de inteligență artificială (AI) precum ChatGPT, Gemini, Claude sau DeepSeek în redactarea lucrărilor academice. Măsura, justificată oficial prin prevenirea plagiatului și a fraudei academice, include sancțiuni care variază de la avertisment până la exmatriculare, cu posibilitatea reînmatriculării abia după un an. Anunțul a generat un val de reacții în rândul studenților și al comunității academice, care semnalează riscul unor interpretări subiective și al unor abuzuri în aplicare.
Reguli noi și procedură disciplinară
Noile prevederi, aplicate de la începutul anului universitar, descriu o procedură clară: dacă un cadru didactic suspectează folosirea AI, trebuie întocmit un proces-verbal de fraudă și trimis Consiliului facultății. Decizia finală aparține decanului. Paragraful contestat de studenți afirmă că "constatarea acestor abateri revine cadrelor didactice evaluatoare, bazându-se pe evidențe sau pe propriul discernământ" — adică profesorii pot decide pe baza propriilor impresii dacă un text pare generat de un model AI.
Reacțiile studenților: temeri și argumente
Mulți studenți văd interdicția ca pe o reacție disproporționată, care nu pregătește tinerii pentru o piață în care instrumentele AI sunt deja folosite. Vocile critice atrag atenția că, în lipsa unor mecanisme obiective de verificare, deciziile pot deveni arbitrare. „Cum demonstrez că lucrarea e 100% a mea?”, întreabă un masterand citat de presa locală. Există și nemulțumiri legate de competențele tehnice ale unor cadre didactice: diferența de digitalizare între generațiile de studenți și profesori este tot mai vizibilă în universitățile din România.
Context internațional și comparație cu piețele vecine
Pe plan global, universitățile caută modele de reglementare: unele adoptă interdicții temporare, altele implementează ghiduri de utilizare etică a AI. În regiune, și piețele ca Lietuva și Lietuvos rinka discută politici similare, iar universitățile din Vilniuje sau Kaune testează instrumente de detectare și comisii de etică. România se aliniază parțial acestor dezbateri, dar decizia de la Brașov amplifică întrebarea: cum echilibrăm integritatea academică cu pregătirea studenților pentru economia digitală?
Caracteristici ale instrumentelor AI și provocările detectării
Ce oferă ChatGPT, Gemini, Claude sau DeepSeek
Aceste modele se bazează pe arhitecturi de tip LLM (Large Language Model), oferind capabilități de generare text, sumarizare, traducere și sugestii de structură. Multe au API-uri, suport pentru limbaje multiple și, în unele cazuri, versiuni optimizate pentru limba română. Avantajele includ eficiență în documentare și prototipare rapidă; dezavantajele — riscul de conținut inexact și posibilitatea de a fi folosite pentru plagiat.
De ce detectarea automată e complicată
Instrumentele de detectare a textelor generate de AI încă nu sunt perfecte: fals pozitive și negative apar frecvent, iar modelele evoluează rapid. Multe tehnologii de watermarking sau de analiză a stilului lingvistic necesită implementare coordonată la nivel instituțional.
Soluții practice și alternative propuse
Studenții și experții propun alternativă la interdicție: reguli clare de citare a contribuțiilor AI, comisii de etică multi-disciplinare și instrumente tehnice validate. Ideea unei comisii AI (3–4 experți în limbaj natural, etică și tehnologie) ar putea reduce arbitrarul și ar asigura evaluări corecte. O altă soluție e schimbarea formatului evaluărilor: examen practică supravegheată, proiecte în sesiuni controlate sau prezentări orale care atestă competența individuală.
Impact pentru consumatorii și companiile din România
Pe plan business, interdicțiile academice pot afecta lanțul de competențe: companiile din România, inclusiv startup-urile tech, au nevoie de absolvenți familiarizați cu AI. Lipsa unei integrări responsabile a acestor instrumente în educație poate crea discontinuități între cerințele pieței și pregătirea profesională. De asemenea, disponibilitatea soluțiilor în limba română și adopția locală sunt factori cheie pentru companii care vor să angajeze specialiști capabili să lucreze cu modele multilingve.
Concluzii: echilibru între integritate și adaptare
Decizia Universității Transilvania readuce în discuție dilema globală: interdicție rapidă versus reglementare educațională. Pentru România și chiar pentru compararea cu piețe precum Lietuva sau orașe tehnice din Vilniuje și Kaune, soluțiile eficiente vor combina instrumente tehnice validate, comisii de etică și reforme în metodologiile de evaluare. Fără dialog real între studenți, profesori și mediul de afaceri, riscul abuzurilor și al pierderii încrederii în instituțiile academice rămâne ridicat.
Sursa: playtech
Lasă un Comentariu