4 Minute
Franța se pregătește să facă ceea ce cândva părea de neimaginat într-un guvern european modern: să se îndepărteze de Windows și să construiască sectorul public pe baza tehnologiei europene. Această mișcare nu ține doar de alegerea unui software. Este vorba despre control, independență și o neliniște tot mai mare legată de cât de mult din infrastructura digitală a continentului depinde în continuare de furnizori americani.
Ceea ce a început ca o schimbare locală în Lyon a devenit acum un semnal național. Orașul francez începuse deja să înlocuiască Windows și Microsoft Office cu Linux și alte alternative gratuite și open source. Acum Parisul urmează un traseu similar, dar la scară mult mai mare, iar instituțiile guvernamentale au convenit să reducă dependența de tehnologiile pe care oficialii le descriu drept „extraeuropene”.
O ruptură mai discretă față de Big Tech
Potrivit rapoartelor, mai multe agenții guvernamentale franceze s-au întâlnit la începutul acestei săptămâni și au susținut o strategie mai amplă de a favoriza instrumentele dezvoltate în Uniunea Europeană. Asta înseamnă că deciziile viitoare de achiziții vor prioritiza tot mai mult furnizorii locali sau regionali în detrimentul software-ului și echipamentelor hardware legate de Statele Unite.
Direction interministérielle du Numérique, sau DINUM, a schițat deja primul pas major: trecerea calculatoarelor din administrație de pe Windows pe sisteme de operare bazate pe Linux. Nu a fost desemnată încă o singură distribuție, dar direcția este evidentă. Franța intenționează, de asemenea, să migreze platforma sa de date medicale către ceea ce numește o „soluție de încredere” până la sfârșitul anului.
Schimbarea nu se oprește la calculatoarele de birou. Fiecărei minister i se cere să prezinte până toamna un plan de migrare propriu, iar aceste planuri ar trebui să acopere instrumente de colaborare, programe antivirus, sisteme de baze de date, servicii de inteligență artificială și echipamente de rețea. Cu alte cuvinte, nu este un gest simbolic. Este un audit complet al profunzimii în care tehnologia străină străbate statul.
Ministrul Acțiunii Publice și al Contabilității, David Amiel, a spus fără menajamente: statul nu mai poate doar să recunoască dependența. Trebuie să se elibereze. El a afirmat că Franța trebuie să-și reducă dependența de instrumentele americane și să-și recâștige controlul asupra viitorului digital, avertizând că datele, infrastructura și deciziile strategice nu ar trebui lăsate în mâinile unor companii externe ale căror reguli și tarife guvernul nu le poate controla.
Suveranitatea digitală, în viziunea Franței, nu mai este un slogan politic. Este o necesitate practică.
Aceasta face parte dintr-un tipar european mai larg. Danemarca a anunțat anul trecut că se îndepărtează de Windows și Microsoft Office, în timp ce orașul german München a mers notoriu în direcția opusă după ce a petrecut ani de zile pe Linux. Contrastul spune multe despre starea actuală a IT-ului din sectorul public din Europa: nu există o rețetă unică, ci doar o urgență tot mai mare de a reduce dependența și de a păstra mai mult control intern.
Pentru Franța, mesajul este clar. Era în care software-ul esențial al guvernului era tratat ca o comoditate neutră se încheie. Ce urmează va fi mai lent, mai dezordonat și probabil costisitor. Dar, pentru oficialii din Paris, acesta este prețul independenței digitale.
Lasă un Comentariu