Gamerii din România 2025: creștere, AI și console

Gamerii din România 2025: creștere, AI și console

Comentarii

7 Minute

Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), în parteneriat cu Banca Transilvania, a publicat rezultatele celei mai recente cercetări naționale despre utilizatorii de jocuri video din România, realizată în iulie 2025. Studiul, bazat pe două eșantioane — unul reprezentativ (1.043 respondenți între 15–64 ani) și unul axat pe jucători activi (1.038 respondenți) — oferă o hartă actualizată a obiceiurilor, preferințelor și tendințelor tehnologice ale gamerilor români.

Cifre cheie: cine joacă și cât de des

Conform datelor, 68% dintre utilizatorii de internet din România, adică aproximativ 7,9 milioane de persoane, se joacă cel puțin o dată pe lună. Această creștere ușoară față de 2022 este susținută de extinderea accesului la internet, inclusiv în mediul rural, și de adoptarea în creștere a smartphone-urilor și consolelor moderne.

Frecvența și platformele

PC-ul/laptopul rămân cele mai utilizate platforme (61% dintre jucătorii activi), iar 42% dintre respondenți — în special bărbați — declară PC-ul ca dispozitiv preferat. Mobilul/tableta sunt folosite de 55% dintre jucători și sunt preferate de aproximativ 20% dintre utilizatori, preponderent femei. Consolele câștigă teren: 46% dintre jucătorii activi le folosesc, iar 30% le aleg ca platformă principală. Un jucător român folosește în medie 2,8 platforme, semn al unei experiențe de gaming omniplatformă.

Comportament de cumpărare și metode de plată

Achizițiile rămân frecvente: 67% dintre jucători investesc lunar în jocuri pentru consolă. Magazinele digitale precum Steam și Epic Games Store continuă să fie sursele preferate, deși se înregistrează o ușoară scădere față de 2022. Pirateria este în regres, motivația principală a celor care încă recurg la ea fiind prețul. Totuși, tot mai mulți jucători declară că plătesc regulat pentru titlurile cu plată.

Plăți și securitate

57% dintre jucători folosesc aplicații bancare pentru a gestiona plățile în jocuri, semnalând o creștere a încrederii în soluțiile digitale de plată. Banca Transilvania apare în studiu ca partener relevant, iar 79% dintre respondenți nu au întâmpinat probleme de pierderi financiare legate de tranzacțiile în jocuri — un semn că ecosistemul de plăți se maturizează în România.

Inteligența artificială și conținutul generat automat

Unul dintre cele mai interesante rezultate este percepția pozitivă asupra tehnologiilor AI: 80% cred că inteligența artificială va facilita dezvoltarea jocurilor, iar 74% anticipează apariția conținutului nou generat automat (procedural content, NPC-uri adaptive, narative dinamice). Această așteptare deschide oportunități pentru studiourile locale care pot integra tool-uri AI în pipeline-ul de producție pentru a accelera producția și a personaliza experiența jucătorului.

Use case-uri AI relevante pentru piața românească

  • Generare procedurală de niveluri și conținut secundar pentru titluri indie dezvoltate local.
  • Testare automată și optimizare de performanță pe configurații PC diverse, utilă pentru dezvoltatorii români care targetează piețe mai largi.
  • Localizare automată și adaptivă a dialogurilor în limba română — un avantaj pentru experiențe native sau monetizare în piața locală.

Streaming, social și comunitate

Streaming-ul video este o parte integrantă a culturii gamerilor: 73% dintre jucătorii activi urmăresc zilnic conținut legat de jocuri, în special pe YouTube. Această dinamica susține ecosistemul creatorilor locali (streameri, YouTuberi) și oferă canale valoroase de marketing pentru publisheri și dezvoltatori români.

Evenimente și consolidarea comunității

Participarea la evenimente dedicate gamingului este în creștere: o treime dintre respondenți au luat parte la convenții precum East European Comic Con, Bucharest Gaming Week, Gaming Marathon sau Esports Kings. Aceste întâlniri nu sunt încă pe deplin mainstream, dar contribuie la formarea unei comunități locale robuste — esențială pentru ecosistemul de dezvoltare și educație în domeniu.

Diferențe între generații

Studiul introduce un capitol util privind diferențele generaționale: Generația Z (cei mai tineri) este cea mai activă — 22% petrec peste patru ore/zi jucând, preferă consolele și PC-ul și cumpără digital. Millennials sunt atașați jocurilor de strategie și sunt cross-platform, iar Generația X joacă mai puțin, preferă mobile și Facebook și investește mai puțin în conținut plătit.

Comparativ regional: ce învață România din piețele din regiune

Comparativ cu piețele din regiune, inclusiv piețele baltice, se observă similarități și deosebiri. Datele din Lietuva și din Lietuvos rinka arată o adopție rapidă a consolelor și a cloud gamingului în orașe ca Vilniuje sau Kaune; pentru lietuviams, trecerea la plata digitală a fost mai rapidă în unele segmente. România însă beneficiază de un potențial mare datorită numărului de utilizatori online și a comunităților în creștere, ceea ce poate face din piața românească un hub regional atractiv pentru testare de produse și campanii de marketing localizate.

Produse, funcționalități și comparații — ce aleg românii?

În alegerea platformei, factorii decisivi sunt: accesibilitate (mobil), performanță și personalizare (PC), experiență imersivă și confort (console). Avantaje și limitări:

  • PC: putere de procesare, modding, hardware upgrade — ideal pentru esports și producții AAA.
  • Console: experiență plug-and-play, comunități exclusive, titluri optimizate — vedem creștere în penetrarea consolelor la nivel național.
  • Mobile: accesibilitate masivă, reach în mediul rural, microtranzacții — platforma principală pentru conversie rapidă.

Avantaje pentru dezvoltatorii locali

Dezvoltatorii români și companiile tech pot valorifica aceste tendințe prin:

  • Localizare în limba română și integrare cu metode de plată locale (inclusiv soluții bancare mobile).
  • Utilizarea AI pentru prototipare rapidă și personalizare a conținutului.
  • Parteneriate cu platforme de streaming și evenimente pentru a crește vizibilitatea produselor.

Expoziția „The Art of the Game” la ARCUB: artă, nostalgie și educație

Pe lângă datele studiului, există și o componentă culturală: ARCUB găzduiește expoziția "The Art of the Game" (8 noiembrie 2025 – 1 martie 2026), curatoriată de Elvira Lupșa. Expoziția aduce un parcurs multisenzorial prin benzile desenate, console retro, creații indie și instalații interactive — un spațiu ideal pentru pasionați, familii și profesioniști din industrie. Prețurile biletelor (din 1 noiembrie) variază între 30 și 75 lei în funcție de categorie și zi.

Ce înseamnă toate acestea pentru consumatorii și companiile din România?

Concluzia e clară: jucătorul român din 2025 e mai conectat, mai divers și mai dispus să plătească pentru experiențe de calitate. Pentru companii înseamnă oportunități de monetizare, colaborare cu creatori locali și implementarea tehnologiilor AI pentru scalare. Pentru consumatori, înseamnă acces la o ofertă mai bogată, experiențe adaptate și o comunitate în consolidare.

Unde găsiți mai multe informații

Infograficul complet și raportul pot fi consultate pe site-ul RGDA. Pentru fanii expoziției, ARCUB rămâne deschis până în martie, oferind un mix de nostalgie (console retro), colecții de bandă desenată și titluri jucabile — un must-see pentru oricine urmărește evoluția culturii gaming în România.

În cazul în care doriți un sumar comparativ pentru decizii de business sau ghiduri de implementare AI în jocuri, putem oferi o analiză dedicată pentru piețele din România și comparații cu Lietuvos rinka sau alte piețe din regiune.

Sursa: zonait

Lasă un Comentariu

Comentarii

Postări Relate