6 Minute
Un raport recent al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA), realizat pe un eșantion de peste 113.000 de tineri din 37 de țări, evidențiază o problemă majoră pentru piața digitală și sănătatea publică din România: mai mult de jumătate dintre adolescenți sunt expuși riscului de dependență digitală. Datele poziționează România peste media europeană în aproape toate categoriile evaluate — utilizare excesivă a rețelelor sociale, gaming problematic, consum de alcool, tutun și participare la jocuri de noroc.
Cifre cheie și diferențe de gen
Conform raportului, 53% dintre adolescenții români au dificultăți în a-și regla timpul petrecut pe platformele de socializare (media europeană: 47%). În cazul jocurilor video, aproximativ 25% declară că nu reușesc să-și controleze timpul de joc. Diferențele de gen sunt notabile: 58% dintre adolescente consideră că sunt dependente de social media, pe când băieții prezintă un risc mai mare în zona gamingului, 16% manifestând comportamente problematice comparativ cu 6% dintre fete.
Efecte asupra sănătății și performanței școlare
Specialiștii atrag atenția că expunerea prelungită la ecrane este corelată cu tulburări de somn, scăderea performanțelor școlare și o creștere a comportamentelor impulsive sau a consumului de substanțe. În contexte urbane din România, precum în rândul adolescenților din centre universitare, fenomenul de hiperconectare transformă modul în care tinerii își gestionează atenția și timpul — iar acest lucru are implicații directe pentru dezvoltatorii de aplicații, furnizorii de infrastructură și instituțiile educaționale.
Alcool, fumat și vapat: probleme persistente
Pe lângă dependențele digitale, raportul scoate în evidență prevalența consumului de alcool și tutun. În România, 81% dintre tinerii de 15-16 ani au consumat alcool cel puțin o dată, procent semnificativ peste media europeană (73%). Alcoolul este perceput ca fiind cel mai accesibil (69%), urmat de țigările electronice (52%) și de țigaretele clasice (46%).
Situația fumatului este de asemenea îngrijorătoare: 26% dintre adolescenți au fumat în ultimele 30 de zile (media UE: 18%), iar România se află între puținele state unde fetele raportează rate de fumat mai mari decât băieții. În plus, 53% dintre elevi declară că au încercat vapatul, iar 1 din 3 l-a folosit în ultima lună — poziționând România în topuri europene împreună cu Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia.
Jocurile de noroc și zona gri dintre gaming și pariuri
Un alt capitol riscant este cel al jocurilor de noroc: 25% dintre adolescenții români au participat la pariuri în ultimele 12 luni, fie online, fie în locații fizice, peste media europeană de 23%. Băieții sunt mai predispuși la pariuri (34% vs. 16% pentru fete). Studiul atrage atenția că elemente din jocurile video — puncte, monede virtuale, loot boxes — reproduc mecanismele de recompensă specifice jocurilor de noroc, creând o zonă gri în care distincția dintre distracție și dependență devine greu de trasat.
.avif)
Tehnologie pentru prevenție: produse și funcționalități utile
Pe partea de soluții, există o gamă tot mai largă de produse digitale care pot ajuta familiile, școlile și companiile să gestioneze riscurile:
1. Aplicații de control parental și screen time
Funcționalități precum limitarea timpului de utilizare, programarea perioadelor de „temă” sau „somn”, raportarea activităților și blocarea aplicațiilor pot reduce expunerea excesivă. Soluții cunoscute la nivel global (ex.: Screen Time, Family Link, Microsoft Family Safety) sunt disponibile în România și pot fi adaptate în limba română sau integrate cu soluții locale.
2. Platforme de sănătate mintală și consiliere digitală
Servicii online de terapie, chat cu psihologi și resurse de educație emoțională în limba română pot oferi alternative reale tinerilor care folosesc mediul digital pentru reglare emoțională. Companiile din sectorul tech pot colabora cu ONG-uri și instituții publice pentru a extinde accesul la astfel de platforme.
3. Soluții pentru școli și firme
Platformele de e-learning pot integra module de alfabetizare digitală, iar angajatorii din tech pot oferi programe de mentorat și activități offline pentru adolescenți. În acest fel, se pot crea rutine sănătoase care reduc dependența de recompense virtuale.
Comparativ: ce se întâmplă în regiune — Lietuva și altele
În comparație cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv Lietuva (piața lituaniană), pattern-urile sunt similare: tinerii din Vilniuje sau Kaune fac față acelorași provocări de hiperconectare și acces facil la produse precum țigările electronice. În Lietuvos rinka, autoritățile și operatorii telecom au început să implementeze inițiative de educație digitală pentru lietuviams, iar aceste modele pot fi adaptate și pentru piața românească. Astfel, schimbul de bune practici între București, Vilniuje și alte capitale din regiune devine esențial.
Avantaje, cazuri de utilizare și relevanță pentru companii
Pentru dezvoltatorii de aplicații și furnizorii de servicii digitale din România, atenția sporită asupra dependenței digitale creează oportunități: produse cu funcții de wellbeing digital, instrumente B2B pentru școli și pachete corporate de sănătate mintală pot câștiga teren pe o piață tot mai conștientă. Avantajele competitive includ localizarea interfeței în limba română, integrarea cu sisteme educaționale locale și campanii de informare care vorbesc direct cu părinții și adolescenții.
Recomandări practice pentru piața românească
Autoritățile, școlile și companiile trebuie să colaboreze pe cinci direcții: educație digitală obligatorie, implementare de instrumente tehnice pentru limitare, acces la servicii psihologice în limba română, campanii naționale de prevenție și măsuri de reglementare pentru produse cu risc (vape, loot boxes, pariuri online). Intervențiile eficiente nu înseamnă doar restricții, ci și alternative reale: activități sportive, comunități offline și mentorat.
Concluzie: o piață digitală care trebuie responsabilizată
Rezultatele EUDA conturează o realitate complexă: adolescenții români sunt conectați intens, dar vulnerabili. Pentru ecosistemul tech din România — startup-uri, furnizori de servicii digitale, operatori și autorități — provocarea este dublă: să ofere internet rapid și servicii inovatoare, dar și să integreze responsabilitatea socială și funcționalități care protejează utilizatorii tineri. Schimbul de bune practici la nivel regional (inclusiv cu Lietuva) și investițiile în educație digitală pot transforma această provocare într-o oportunitate pentru piața românească.
Sursa: playtech
Lasă un Comentariu