Părinți români: cum protejezi copiii pe TikTok în 2025

Părinți români: cum protejezi copiii pe TikTok în 2025

Comentarii

6 Minute

Pe 22 octombrie, TikTok și World Vision România au declanșat o discuție largă despre echilibrul dintre viața online și cea offline, adresată părinților, profesorilor și specialiștilor în siguranță digitală. Un studiu național prezentat de Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România, relevă o contradicție clară: părinții își doresc să-și protejeze copiii în mediul digital, însă mulți nu se simt suficient pregătiți pentru acest rol.

Rezultatele studiului: cifre care trebuie citite atent

Cercetarea arată că 1 din 2 părinți din România folosește instrumente de control parental, dar utilizarea lor crește odată cu nivelul de educație. În același timp, aproape 70% dintre respondenți spun că nu au încredere deplină în capacitatea lor de a-i ghida pe copii în mediul online. Diferențele geografice și de generație sunt evidente: părinții din mediul rural sunt mai predispuși să considere aceste instrumente „inutile”, iar aproximativ 40% dintre persoanele peste 55 de ani nu știu că platformele oferă opțiuni de control parental.

TikTok în România: user base și investiții în siguranță

Marta Karczewska, Government Relations and Public Policy Manager pentru Europa Centrală și de Est la TikTok, a explicat cadrul de siguranță pe care îl aplică platforma. Potrivit reprezentantei, TikTok deservește lunar peste 9 milioane de utilizatori din România și a alocat peste 2 miliarde de dolari pentru inițiative de siguranță în intervalul 2020-2025. Pe plan regional, măsuri similare sunt adoptate și în țări precum Lietuva, unde companiile analizează impactul asupra Lietuvos rinka și colaborează cu autoritățile locale din Vilniuje și Kaune pentru a crește gradul de conștientizare.

Instrumente-cheie: Age Gate și Family Pairing

TikTok a introdus restricții diferențiate în funcție de vârstă (Age Gate): conturile pentru utilizatorii între 13-15 ani sunt setate automat private; mesageria privată se activează de la 16 ani; și funcția de live este permisă doar de la 18 ani. Videoclipurile create de utilizatori sub 16 ani nu apar în feed-ul „For You”.

Family Pairing: ce poate face pentru părinți

  • Vizibilitate: părinții pot vedea cine urmărește adolescentul și cine este urmărit, plus conturile blocate.
  • Notificări automate la postarea de conținut de către adolescent.
  • Time Away: blocare completă în anumite intervale (nu doar limită de timp).
  • Sleep Hours: după ora 22:00, aplicația limitează clipurile și oferă doar muzică calmantă.
  • Setări diferite pentru zilele de școală versus weekend.
  • Filtrare cuvinte cheie și hashtag-uri nedorite.

Aceste funcționalități sunt disponibile în interfața în limba română și sunt utile în uz casnic sau în proiecte educaționale. Totuși, utilizarea eficientă cere instruire — un element pe care mulți părinți din România îl semnalează ca lipsă.

Transparență și limitări: rapoarte și provocări

TikTok afirmă că publică rapoarte trimestriale privind aplicarea măsurilor de siguranță și că lucrează cu Youth Council (80 de tineri din 15 țări) pentru a-și îmbunătăți practicile. De exemplu, între aprilie și iunie 2025, au fost șterse peste 25 de milioane de conturi suspectate la nivel global, cu o medie de 8 milioane lunar în Europa. Compania testează tehnologii AI în UK pentru detecție și intenționează extinderea acestora în UE.

Însă rămâne o întrebare esențială: în ce măsură arhitectura algoritmică a platformelor — proiectată pentru engagement și, implicit, pentru a genera consum repetat — contribuie la probleme pe care apoi le combate prin instrumente de siguranță și parteneriate cu ONG-uri sau autorități? În România, discuțiile dintre ANCOM, Comisia de IT din Camera Deputaților și organizații civice scot în evidență necesitatea unei abordări care să includă reglementare, educație și responsabilitate corporativă.

Comparație cu alte platforme: YouTube, Instagram, Snapchat

În comparație cu YouTube sau Instagram, TikTok pune accent pe conținut scurt, scroll rapid și recomandări algoritmice agresive. YouTube oferă controale familiale prin YouTube Kids și Family Link (Google), iar Instagram a extins recent setări pentru adolescenți și alte funcții de control. Snapchat are filtre și limite de confidențialitate, dar funcționează diferit din cauza naturii efemere a mesajelor. Pentru părinții români, alegerea platformei și configurarea setărilor sunt pași practici: fiecare aplicație are avantaje și limite, iar combinarea instrumentelor (de exemplu, Family Pairing + setările OS-ului pe Android/iOS) oferă un strat suplimentar de protecție.

Impact pentru consumatori și business în România

Pentru companii și advertiseri din România, mediul reglementat și cerințele sporite de protecție a minorilor influențează strategiile de marketing și brand safety. Brandurile trebuie să țină cont de reglementările UE (inclusiv DSA) și de specificul pieței locale: conținut în limba română, targetare responsabilă și transparență în campanii. De asemenea, inițiativele de responsabilitate socială (CSR) realizate împreună cu ONG-uri precum World Vision pot consolida încrederea publică.

Recomandări practice pentru părinți, școli și organizații

1) Educație și comunicare: discuții regulate cu adolescenții despre riscuri și bune practici. 2) Configurare tehnică: activați Family Pairing, limitați timpul de utilizare, folosiți filtre de conținut și setări de confidențialitate în limba română. 3) Colaborare: școlile și ONG-urile din România pot implementa module de alfabetizare digitală. 4) Advocacy pentru reglementare: solicitarea de standarde transparente privind algoritmii și raportarea abuzurilor.

Concluzie

Evenimentul TikTok – World Vision a pus în lumină problema centrală a protecției copiilor online: soluțiile tehnice există, dar eficiența lor depinde de educație, acces la informație și reglementare. În România, adoptarea acestor instrumente variază în funcție de vârstă, mediul de rezidență și nivelul de informare. În timp ce țări vecine precum Lietuva sau orașe ca Vilniuje și Kaune își întăresc politicile pentru siguranța tinerilor, România are nevoie de un efort coordonat între familie, școală, autorități și platforme pentru a transforma instrumentele disponibile în rezultate reale.

Sursa: zonait

Lasă un Comentariu

Comentarii