5 Minute
Potrivit celui mai recent Microsoft Digital Defense Report, România a ocupat locul 52 la nivel global în prima jumătate a anului 2025 ca țară afectată de activități cibernetice. Raportul anual — care acoperă perioada iulie 2024–iunie 2025 — subliniază că măsurile tradiționale de securitate nu mai sunt suficiente; sunt necesare soluții moderne, automatizare și colaborare strânsă între sectorul privat și autorități.
De ce contează pentru piața românească
Chiar dacă România nu figurează în topul țărilor cele mai vizate, tendințele din raport sunt relevante pentru companii și instituții publice locale. Serviciile critice — spitale, administrații locale și instituții de învățământ — rămân ținte preferate din cauza volumului mare de date sensibile și a resurselor reduse pentru securitate. Un exemplu concret: în februarie 2024, atacuri cu ransomware au vizat 18 spitale din România, arătând vulnerabilitatea infrastructurii medicale.
Context regional: comparație cu Lietuva și piața baltică
În comparație cu state precum Lietuva, unde adoptarea soluțiilor cloud și investițiile în securitate sunt accelerate de cerințele pieței (Lietuvos rinka), România urmează un traseu similar, cu ritmuri diferite între orașe mari precum București și centre regionale. Practici și soluții dezvoltate pentru lietuviams sau companii din Vilniuje și Kaune pot oferi lecții utile pentru organizațiile românești.
Amenințări actuale: cine și de ce atacă
Raportul arată că majoritatea atacurilor imediate provin de la infractori oportuniști motivați financiar. Aproximativ 80% dintre incidentele investigate de echipele Microsoft au urmărit exfiltrarea datelor pentru profit. Peste jumătate dintre atacurile cu motive identificate au fost legate de extorcare sau ransomware, iar doar o mică parte (aprox. 4%) au avut ca scop exclusiv spionajul.
Statele-națiune rămân o preocupare constantă prin operațiuni sofisticate, dar volumul mare de incidente cu impact imediat vine din instrumente gata-folosibile, automatizare și „kituri” care permit extinderea rapidă a operațiunilor criminale.
Rolul AI: dublu — amenințare și apărare
Adoptarea inteligenței artificiale a accelerat atât atacurile, cât și contra-măsurile. Atacatorii folosesc AI pentru phishing automatizat, generare de conținut sintetic foarte convingător, identificare rapidă a vulnerabilităților și dezvoltare de malware adaptiv. În același timp, echipele de securitate folosesc modele generative pentru detecție, blocare și răspuns la incidente. Microsoft folosește AI pentru a filtra miliarde de e-mailuri, a analiza riscuri de furt de identitate și a închide lacune de detecție.
Statistici relevante
La scară globală, Microsoft procesează zilnic peste 100 trilioane de semnale, blochează milioane de încercări noi de malware, analizează zeci de milioane de cazuri de risc privind identitatea și filtrează miliarde de e-mailuri. În România, aceste capacități se traduc în instrumente și servicii disponibile (inclusiv în limba română) pentru firme și administrații care doresc protecție avansată.
Identitățile și parolele — miza principală
Un indicator cheie: peste 97% din atacurile asupra identităților vizează parole. În prima jumătate a lui 2025, atacurile bazate pe identitate au crescut cu 32%. Infractorii profită frecvent de scurgeri de credențiale și de infostealer malware pentru a prelua conturi, urmând incidente de tip ransomware sau furt de date.
Soluții, comparații și cazuri de utilizare pentru România
Organizațiile românești pot beneficia de un mix de soluții: autentificare multifactor (MFA), management avansat al identității, segmentare a rețelelor, backup offline pentru date critice și platforme de detecție bazate pe AI. Comparativ cu implementările simple de tip firewall, soluțiile moderne oferă:
- Detectare proactivă a amenințărilor și răspuns automatizat;
- Protecție extinsă pentru utilizatorii vulnerabili (angajați din spitale sau primării cu resurse limitate);
- Vizibilitate a lanțului de aprovizionare și reziliență în procese și guvernanță.
Use case: un spital din România poate integra soluții cloud de backup criptat, MFA pentru stațiile clinice și monitorizare AI pentru a detecta comportamente anormale în timp real — reducând riscul de pierdere operațională și de expunere a datelor pacienților.
Concluzie: ce trebuie făcut
Pe măsură ce atacurile devin mai sofisticate și sunt amplificate de AI, organizațiile din România trebuie să accelereze modernizarea apărării: investind în tehnologii automate, în formarea angajaților, în cooperare public-privat și în implementarea măsurilor de reziliență la nivel de infrastructură și supply chain. Lecțiile venite din piețe precum Lietuvos rinka sau orașe precum Vilniuje și Kaune pot ajuta la definirea unor strategii eficiente și adaptate contextului local.
Sursa: romania-insider
Lasă un Comentariu