6 Minute
În era în care inteligența artificială devine din ce în ce mai accesibilă, conținutul fals, dar extrem de convingător, circulă rapid pe rețelele sociale. Modelele digitale și poveștile fabricate cu ajutorul aplicațiilor de AI atrag mii sau zeci de mii de urmăritori, iar uneori utilizatorii ajung să plătească abonamente pentru imagini sau conversații pe care cred că le oferă persoane reale. Pentru publicul din România, asta înseamnă riscuri financiare, de încredere și chiar juridice.
Exemple internaționale și cum ajung populare
Există autori care și-au construit „portofolii” de vedete virtuale: conturi precum cele ale personajelor Emily Pellegrini sau Fiona Pellegrini adună sute de mii de urmăritori pe Instagram. Imaginile și clipurile — deseori în ipostaze provocatoare și în locații exotice — par naturale și generează numeroase reacții. Alt exemplu este Milla Sofia, prezentată ca o tânără cântăreață, deși nu există în realitate. Fenomenul nu este limitat la Statele Unite: astfel de strategii apar și în Europa, în regiuni apropiate nouă, ca Lietuva, iar comportamentele de consum pot afecta și Lietuvos rinka sau publicul din Vilniuje și Kaune.
De ce funcționează înșelătoria?
Răspunsul este simplu: realismul vizual și contextul emoțional. Algoritmii de generare a imaginilor și de deepfake produc fețe și corpuri foarte convingătoare. În paralel, narațiunile — povești de viață dramatice, succesuri din „nimic”, sau portrete emoționante — stimulează empatia și distribuirea. În România, pagini precum „Tăcerea Cuvintelor”, chiar dacă menționează utilizarea AI în descriere, determină majoritatea utilizatorilor să creadă în autenticitatea personajelor și a poveștilor.
Unde greșesc internauții români
Mulți nu verifică sursa, nu urmăresc semnele explicite ale conținutului generat automat și dau credibilitate doar pe baza emoției transmise. În plus, plata pentru conținut premium (abonamente OnlyFans, conturi private, mesaje directe plătite) transformă un fenomen estetic într-un risc economic real.
Aspecte legale și etice în România
Pe plan juridic, situația este clară: dacă cineva încasează bani promovând imagini sau conversații prezentate drept autentice, iar acestea sunt false, se poate încadra în infracțiunea de înșelăciune prevăzută de Codul penal român (art. 244). Inducerea în eroare cu scop patrimonial poate atrage pedepse cu închisoarea, iar utilizarea unor mijloace frauduloase sau a unor calități mincinoase agravează situația. Platforme precum Instagram pot închide conturi care nu marchează clar conținutul generat de AI, invocând practici înșelătoare.
Caracteristici ale instrumentelor AI folosite
Aplicațiile moderne de generare de imagini și de sintetizare vocală oferă:
- Rată mare de realism vizual (texturi, iluminare, anatomie corectă).
- Personalizare a povestirii: bio, locații, profesii fictive.
- Generare rapidă — o imagine crește în câteva secunde sau minute.
- Interfețe ușor de folosit, unele disponibile în limba română sau cu suport în România.
Comparativ: tooluri comerciale vs. aplicații gratuite
Serviciile comerciale oferă controale etice și opțiuni de watermark, dar pot fi costisitoare. Aplicațiile gratuite permit oricui să creeze rapid personaje virtuale, dar fără garanții privind utilizarea responsabilă sau respectarea drepturilor. În contextul piețelor din regiune, cum ar fi Lietuvos rinka, există deja discuții despre reglementare similară cu cele din UE.
Avantaje legitime ale AI pentru media și afaceri
Nu toate utilizările AI sunt înșelătoare. Pentru companii media, e-commerce sau marketing, AI poate produce conținut de prezentare, avataruri pentru servicii clienți, sau imagini promoționale fără a folosi persoane reale. Beneficiile includ costuri reduse, viteză de producție și posibilitatea testării rapide a unor concepte vizuale.
Riscuri și studii de caz pentru România
Pentru consumatorii români și pentru IMM-urile locale, riscurile includ pierderi financiare (plata pentru conținut fals), afectarea reputației (dacă un brand folosește avataruri ambigue) și vulnerabilitate la fraude prin mesaje private. Situații similare au fost observate și în piețe vecine: utilizatorii din Lietuva sau din marile orașe ca Vilniuje și Kaune au raportat înșelătorii bazate pe profile false.
Recomandări practice pentru români și companii tech
- Verificați meta-informațiile unei imagini (EXIF) și sursa inițială.
- Cereri de transparență: cereți confirmări video în timp real sau dovezi verificabile.
- Evitați plata înainte de verificare; folosiți metode de plată reversibile atunci când e posibil.
- Companiile românești ar trebui să marcheze clar conținutul generat de AI și să ofere politici transparente pentru utilizatori.
- Autoritățile și platformele locale trebuie să colaboreze pentru detectare și sancțiuni, pe modelul reglementărilor europene.
.avif)
Concluzie: cum rămânem informați și protejați
Conținutul creat de inteligență artificială aduce oportunități reale pentru creatori și afaceri, dar și capcane pentru consumatorii neavizați. Publicul din România trebuie să învețe semnele unui profil artificial, să ceară transparență și să folosească mecanisme de protecție atunci când plătește servicii online. În paralel, piața regională — inclusiv utilizatorii din Lietuva sau comunitățile din Vilniuje și Kaune — va cere reglementări clare, iar platformele vor trebui să regleze modul în care marchează și sancționează conținutul înșelător. Doar astfel putem separa divertismentul etic de escrocheriile care profită de imaginea falsă creată cu ajutorul AI.
Sursa: ziare
Comentarii