7 Minute
Introducere: dezbaterea publică despre cartea electronică de identitate
Discursul public privind implementarea cărții electronice de identitate (CEI) în România a revenit în prim-plan după afirmațiile economistului Andrei Caramitru, care susține că autoritățile întârzie deliberat adoptarea noilor documente. Guvernul a redus obiectivul inițial de la 5 milioane la 3,5 milioane de CEI gratuite până la 30 iunie 2026, în ciuda faptului că proiectul este finanțat prin PNRR. Această decizie, alături de blocaje operaționale și de comunicare, alimentează o discuție amplă despre digitalizare, securitate, infrastructură și impact demografic.
Contextul deciziei și cifrele relevante
Până la 28 august 2025, statul raportase 436.674 de cărți electronice de identitate emise și 467.290 de cereri preluate. Guvernul și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au motivat reducerea țintei prin necesitatea securizării investiției, eficientizarea utilizării fondurilor PNRR, interesul scăzut al unor segmente ale populației și capacitatea inegală a autorităților locale de a prelua date biometrice. MAI anunță extinderea serviciilor la 672 de ghișee, posibilitatea de depunere a cererilor la orice serviciu de evidență a populației, organizarea de caravane pentru preluare biometrică, o componentă online pentru anumite etape și o aplicație mobilă pentru citirea securizată a datelor.
Ce acuză criticii: întârziere deliberată sau probleme legitime?
Andrei Caramitru susține că amânarea funcționează ca un mecanism prin care realitatea demografică - migrația internă spre orașe și diaspora - este mascată de statistici oficiale, protejând astfel interesele politice și bugetare ale unor structuri locale. În opinia sa, blocajele instituționale ar servi pentru a menține alocări bugetare și numărul actual de mandate parlamentare pentru unele regiuni.
Pe de altă parte, autoritățile invocă probleme tehnice reale: capacitate redusă de recoltare a datelor biometrice, lipsă de familiaritate a personalului cu echipamentele, infrastructură neuniformă la nivel național și riscuri legate de nerespectarea țintelor PNRR (posibile sancțiuni estimate la circa 264 milioane euro).
Experiențe ale cetățenilor: bariere practice la emitere
Comentariile utilizatorilor din mediul online indică mai multe blocaje cotidiene: imposibilitatea de a obține CEI fără domiciliu (chiar dacă decizia Curții de Justiție a UE impune facilități), programări care se ocupă în câteva secunde la miezul nopții, ghișee insuficiente în orașele mari, cereri repetate de dovezi pe hârtie pentru instituții care nu dețin cititoare NFC, și proceduri percepute ca fiind fragmentate. Unele soluții temporare sunt deja folosite: generarea unei adeverințe de domiciliu descărcabile online (pe ghiseul.ro) sau pe site-ul MAI pentru instituțiile fără reader, dar acestea sunt insuficiente pentru adoptarea rapidă la scară largă.
Tehnologie și securitate: ce oferă cartea electronică de identitate?
Caracteristici tehnice esențiale
- Chip securizat (secure element) care stochează date biometrice și chei criptografice;
- NFC/contactless pentru citire rapidă și compatibilitate cu cititoare standard;
- Certificate digitale și PKI (Public Key Infrastructure) pentru autentificare și semnătură electronică;
- Mecanisme de protecție a datelor: criptare la stocare și în tranzit, controale de acces și loguri de audit;
- Conformitate cu eIDAS și standarde europene pentru interoperabilitate transfrontalieră.
Aceste funcții permit nu doar identificarea fizică la ghișeu, ci și autentificarea electronică la servicii publice online, semnarea electronică cu valoare juridică și integrarea în fluxuri digitale ale administrației.
Aplicația mobilă și ecosistemul digital
MAI a anunțat dezvoltarea unei aplicații mobile pentru citirea sigură a datelor stocate pe cip, care va facilita verificarea identității de către instituții și parteneri privați, păstrând în același timp confidențialitatea datelor personale. Importantă este și interoperabilitatea cu soluțiile deja existente în UE, astfel încât CEI să funcționeze pentru autentificare la servicii electronice europene.
Comparație: CEI vs. vechiul buletin și exemple internaționale
În comparație cu cartea de identitate tradițională, CEI aduce avantaje tehnice și operaționale majore: autentificare electronică, prevenirea falsificărilor, integrare cu registre centralizate și posibilitatea de a oferi doar acele date necesare (prin mecanisme de minimizare a datelor). Țări ca Estonia sau Suedia oferă exemple relevante de implementare a identității digitale, cu sisteme centralizate și elegante din punct de vedere al experienței utilizatorului. România poate învăța din aceste modele, adaptându-le la infrastructura și contextul local.
Avantaje și cazuri de utilizare pentru economie și administrație
Avantaje:
- Reducerea fraudei și a documentelor false;
- Acces rapid la servicii publice digitale (depuneri de declarații, plata taxelor, înmatriculări auto);
- Ecosistem pentru furnizori privați: bănci, telecom, furnizori de servicii electronice pot integra autentificarea CEI;
- Acces la semnătura electronică calificată, reducând necesitatea prezenței fizice.
Cazuri de utilizare:
- Autentificare la ghișee și online pentru obținerea de servicii publice;
- Deschiderea unui cont bancar cu verificare biometrică;
- Semnare contracte sau documente cu valoare juridică;
- Verificare identitate în situații de intervenție (răpire, furt) prin acces controlat la amprente;
- Fluxuri comerciale B2C care cer KYC (Know Your Customer) la distanță.
Obstacole în adopție: tehnice, operaționale și de comunicare
Problemele care întârzie adoptarea CEI sunt atât tehnice, cât și administrative și culturale:
- Capacitate insuficientă de preluare biometrică la nivelul ghișeelor;
- Lipsă de training și familiaritate a personalului cu echipamentele și procesele digitale;
- Infrastructură neuniformă între județe și servicii locale;
- Proceduri birocratice reziduale (necesitatea adeverințelor tipărite pentru instituțiile fără reader);
- Dezinformare și mituri legate de „cipuri” și pierderea intimității, propagate inclusiv în unele comunități religioase sau sociale.
Soluții tehnologice și operaționale propuse
Pentru a accelera adoptarea CEI și a maximiza beneficiile digitale, sunt recomandate următoarele direcții:
- Investiții în echipamente mobile de preluare biometrică (caravane) și în modernizarea ghișeelor;
- Programe de training pentru personal și ghiduri clare de procedură pentru instituții;
- Dezvoltarea unei aplicații mobile oficiale și a unui portal centralizat pentru programări, verificări și emiterea adeverințelor digitale;
- Implementarea unor politici de minimizare a datelor și a unui cadru clar de consimțământ pentru partajarea informațiilor;
- Campanii de comunicare transparente și educaționale pentru a contracara dezinformarea.
Impactul asupra PNRR și riscul sancțiunilor
Un element esențial în ecuația decizională este finanțarea prin PNRR: neîndeplinirea țintelor asumate poate atrage sancțiuni semnificative, estimate la aproximativ 264 milioane de euro. Reducerea țintei la 3,5 milioane pare să fie o măsură pragmatică pentru a evita penalități majore, dar în același timp poate transmite un semnal public negativ despre ambiția de modernizare a administrației.
Concluzie: echilibru între securitate, adoptare și transparență
Implementarea cărții electronice de identitate este un proiect tehnologic și administrativ complex, cu beneficii clare pentru securitate și digitalizare, dar și cu provocări semnificative în ceea ce privește infrastructura, instruirea personalului și comunicarea publică. Fie că întârzierile sunt cauzate de motive politice sau de limitări tehnice reale, efectul este același: ritmul lent prelungește decalajul dintre statistici și mobilitatea reală a populației. Pentru a valorifica investiția din PNRR și a evita sancțiunile, autoritățile trebuie să combine soluții tehnologice solide (PKI, criptografie, NFC, aplicație mobilă) cu măsuri operaționale (ghișee extinse, caravane, portal centralizat) și cu o strategie clară de comunicare care să reducă dezinformarea și reticența publică.
Apel către părțile interesate
Profesioniștii din IT, companiile de tehnologie, autoritățile locale și organizațiile civice trebuie să colaboreze pentru a accelera adoptarea CEI ca instrument de digitalizare. Doar printr-o abordare integrată — tehnică, administrativă și comunicativă — România poate transforma cartea electronică de identitate dintr-un proiect contestat într-un motor real al tranziției digitale.
Sursa: adevarul
Comentarii