4 Minute
Context și decizie recentă
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat reducerea numărului de cărți electronice de identitate (CEI) oferite gratuit de la 5 milioane la 3,5 milioane de persoane, justificând ajustarea prin ritmul lent de implementare a proiectului și interesul scăzut al cetățenilor. Proiectul pilot demarat în 2021 la Cluj nu a fost extins la nivel național, iar termenul limită pentru implementare este vara lui 2026. În lipsa reformei, România riscă sancțiuni de sute de milioane de euro din partea Comisiei Europene.
Buget și execuție
Proiectul a avut o alocare inițială de 150 milioane euro, împărțită astfel: 70 milioane euro pentru eliberarea celor 5 milioane de documente și 80 milioane euro pentru dotarea serviciilor publice cu echipamente digitale și campanii de promovare. Guvernul a aprobat reducerea sumei cu 21 milioane euro, pe fondul estimării că obiectivul inițial nu va fi atins, optimizând astfel utilizarea fondurilor din PNRR.
Stadiul până în august 2025
Deși digitalizarea a început în 2021, până la 28 august 2025 au fost emise doar 436.674 de cărți electronice de identitate la nivel național. Din cele 11 servicii electronice planificate pentru a susține utilizarea CEI, doar 4 au fost finalizate integral; restul sunt în fază de analiză și implementare.
Argumentele autorităților
MAI invocă "caracterul de noutate al proiectului", lipsa de familiaritate a personalului din serviciile de evidență a persoanelor cu noile proceduri, capacitatea administrativă variabilă a autorităților locale și interesul scăzut al cetățenilor pentru noile documente. Aceste obstacole au încetinit adoptarea la scară largă, potrivit memorandumului guvernamental.
Planul pentru accelerare
Pentru a crește adoptarea CEI, Ministerul propune mai multe măsuri tehnologice și operaționale:
- organizarea de caravane pentru preluarea cererilor și a datelor biometrice în zonele greu accesibile sau la evenimente;
- operaționalizarea unei soluții digitale pentru înregistrarea exclusiv online a datelor necesare emiterii CEI;
- stoparea eliberării cărților de identitate model 1997, în paralel cu campanii intense de informare. Aceste măsuri combină mobilitate, infrastructură IT și comunicare, elemente esențiale pentru succesul oricărui proiect de eID și servicii publice digitale.
Caracteristici tehnice și avantaje
CEI-urile moderne includ, de regulă, un cip biometric contactless, mecanisme de autentificare și semnătură electronică (PKI), interoperabilitate cu platformele guvernamentale și facilități pentru servicii publice digitale, sănătate electronică și autentificare în sistemele bancare. Avantajele sunt clare: securitate sporită, reducerea fraudei de identitate, acces facil la servicii digitale și eficiență administrativă.
Comparații și bune practici
Comparativ cu state europene avansate în digitalizare, cum ar fi Estonia, România înregistrează întârzieri în dezvoltarea ecosistemului de eID. Diferența constă nu doar în tehnologie, ci și în adoptarea infrastructurii de back-end, pregătirea personalului și campaniile de informare publică. Implementările de succes combină legislație clară, investiții în infrastructură și campanii de încredere și educație digitală.
Use cases și relevanță pe piață
CEI-urile pot fi folosite pentru autentificare la portaluri guvernamentale, semnături electronice pentru contracte, acces la servicii medicale online și interacțiuni securizate cu sectorul privat (bănci, telecom). Pe termen lung, lansarea completă a CEI susține dezvoltarea economiei digitale, stimulează serviciile publice online și facilitează adoptarea plăților electronice și a ecosistemelor de identitate digitală.
Riscuri și impact financiar
Documentul oficial avertizează că în lipsa finalizării reformei, Comisia Europeană poate aplica o sancțiune estimată la circa 264 milioane euro. Întârzierea pune sub presiune nu doar finanțarea PNRR, ci și reputația României în implementarea proiectelor de infrastructură digitală.
Concluzie
Proiectul de cărți electronice de identitate are potențialul de a transforma accesul la serviciile publice și de a securiza relațiile digitale, dar succesul depinde de coordonare administrativă, infrastructură IT robustă, instruirea personalului și campanii eficiente de adoptare. Fără accelerare, România riscă penalizări financiare și pierderea unei oportunități strategice pentru economia digitală.
Sursa: digi24
Comentarii