5 Minute
România în cifre: decalajul digital persistă în 2025
Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul competențe digitale. Aici nu vorbim doar despre utilizarea rețelelor sociale sau a aplicațiilor de mesagerie: decalajul devine critic când intră în ecuație servicii esențiale precum banking online, educație digitală sau acces la informații medicale prin internet. În timp ce activitățile simple, cum ar fi trimiterea de mesaje, sunt gestionate de un număr relativ mare de utilizatori, folosirea serviciilor digitale pentru nevoi cotidiene rămâne sub media europeană.
Unde pierdem teren: comparații și impact
Datele arată diferențe dramatice între România și statele fruntașe în transformarea digitală. De exemplu, în Țările de Jos aproape toată populația folosește e‑mailul regulat, pe când în România doar ~44% folosesc această formă de comunicare electronică. La serviciile bancare online, Danemarca raportează o rată de utilizare de 98%, în timp ce România atinge doar circa 27%.
laptop-featured.avif" width="1350" height="675">Acces la servicii medicale și educație online
Accesarea informațiilor medicale pe internet rămâne scăzută în România — puțin peste 30% — iar interesul pentru resurse educaționale online este alarmant de mic: doar 7% dintre români accesează materiale de învățare digitale. Aceste cifre evidențiază riscul excluziunii digitale și al decalajului pe piața muncii, unde competențele digitale sunt din ce în ce mai cerute.
Paradoxul: seniorii sunt motivați, tinerii reticenți
O observație contrară așteptărilor este că persoanele în vârstă dau dovadă de o motivație mai mare pentru alfabetizarea digitală. În marile orașe, listele de așteptare pentru cursuri de competențe digitale organizate de autorități sau ONG-uri sunt adesea ocupate de persoane peste 70 de ani care doresc să învețe securitatea datelor, utilizarea aplicațiilor de navigație sau accesul la servicii online. În schimb, mulți tineri par mai puțin interesați să-și dezvolte abilități digitale de bază, ceea ce poate afecta competitivitatea forței de muncă pe termen lung.
Produse, caracteristici și comparații de soluții digitale
Pentru a reduce decalajul, piețele locale și furnizorii de tehnologie oferă o paletă de produse și servicii: platforme e‑learning cu cursuri interactive, aplicații mobile de banking cu autentificare biometrică, soluții de telemedicină pentru consultații online și sisteme de e‑guvernare pentru servicii publice. Comparativ cu soluțiile din Europa de Vest, oferta locală tinde să fie funcțională, dar insuficient promovată și cu acces limitat din cauza lipsei unei culturi digitale consolidate.
Caracteristici-cheie ale platformelor eficiente
- Interfață intuitivă și optimizare pentru mobil (mobile-first).
- Securitate avansată: autentificare multi-factor, criptare end-to-end.
- Suport pentru învățare adaptivă (personalizare conținut e-learning).
- Integrare API cu servicii bancare, medicale și publice.
Avantaje și scenarii de utilizare
Beneficiile adopției digitale sunt multiple: economii de timp, acces facil la servicii medicale prin telemedicină, gestionarea mai simplă a finanțelor personale prin mobile banking și oportunități de învățare continuă prin cursuri online. Use case‑uri relevante includ:
- Un pensionar care folosește aplicația de sănătate pentru programări și rețete electronice.
- Un tânăr dezvoltator care își urmează cursuri online pentru a învăța tehnologii cloud și DevOps.
- Firme mici care adoptă facturarea electronică și servicii bancare online pentru eficiență financiară.
Planuri publice și relevanța pe piață
Autoritățile au inclus digitalizarea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alocând sume pentru formarea funcționarilor publici: un program de instruire în competențe digitale de bază pentru peste 30.000 de angajați, finanțat cu aproximativ 20 de milioane de euro. Rămâne însă provocarea extinderii acestor programe către populația generală și stimularea cererii pentru abilități digitale pe piața muncii.
Relevanță pe termen lung
Digitalizarea nu este doar un obiectiv tehnic, ci o condiție pentru competitivitate economică. Piețele de muncă europene evoluează rapid: joburi din IT, fintech, telemedicină sau digital marketing cer abilități digitale solide. Fără măsuri coerente și programe de alfabetizare digitală accesibile, România riscă să rămână izolată în economia digitală europeană.
Concluzie: strategii pentru recuperare
Răspunsul la acest paradox trebuie să includă educație digitală formală în școli, campanii de conștientizare pentru tineri, parteneriate public‑private pentru platforme e‑learning și programe locale adaptate nevoilor seniorilor. Soluțiile tehnologice există — aplicații mobile sigure, platforme LMS moderne și servicii de telemedicină — dar succesul depinde de adoptare, instruire și politici coerente. România are oportunitatea de a transforma acest decalaj într-un avantaj competitiv, dacă pune accent pe alfabetizare digitală, incluziune și infrastructură digitală robustă.
Sursa: playtech
Comentarii