3 Minute
România sub presiunea unor atacuri cibernetice tot mai sofisticate
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra unei creșteri semnificative a atacurilor cibernetice în perioada 2024–2025. Evoluțiile globale și regionale, incluzând tensiunile din apropierea Ucrainei, au amplificat riscurile pentru companii, instituții publice și cetățeni. Raportul DNSC arată că actorii infracționali — de la grupuri organizate la hacktiviste motivate financiar — folosesc tactici tot mai avansate pentru a compromite infrastructuri critice.
Impactul conflictului regional asupra securității cibernetice
Conform evaluărilor oficiale, intensificarea atacurilor cibernetice are legături directe cu contextul geopolitic. România înregistrează incidente în multiple sectoare: administrație publică, sănătate, energie, finanțe și IMM-uri. Atacurile tip ransomware au crescut numeric, iar tacticile s-au diversificat — cereri de răscumpărare mai accesibile, dar cu efecte operaționale majore.
Cât de greu sunt de combătut atacurile sofisticate?
DNSC subliniază că adversarii dezvoltă operațiuni care folosesc infrastructuri dintr-un stat UE pentru a lovi în altă parte. Lipsa unui actor statal nu înseamnă absența riscului: motivația financiară determină atacuri persistent complexe, greu de detectat fără monitorizare continuă și conștientizare crescută a personalului.
Tehnici folosite de atacatori
- Exploatare a vulnerabilităților zero-day și lateral movement în rețele interne;
- Phishing direcționat și compromitere a conturilor prin credential stuffing;
- Utilizare de ransomware-as-a-service și tactici de dublă extorcare (data leak + criptare).
Recomandări practice și măsuri tehnice
Experții DNSC recomandă un set de acțiuni proactive pentru a reduce expunerea la atacuri: implementarea de soluții EDR/EDR avansat, SIEM pentru corelare evenimente, backup izolat și criptat, autentificare multi-factor (MFA) și segmentare a rețelei. Trainingul periodic al angajaților și simulările de tip phishing rămân esențiale.
Caracteristici cheie ale produselor de securitate
- EDR (Endpoint Detection & Response): detecție în timp real, răspuns automat la incidente;
- SIEM (Security Information and Event Management): centralizare loguri și corelare alertă;
- Backup & Recovery: politici de retenție, testare periodică a restaurării;
- Soluții de MFA și gestionare a identităților (IAM): reducerea riscului de compromitere a conturilor).
.avif)
Comparații: soluții on-premises vs cloud și SOC intern vs MSSP
Enterprise on-premises oferă control maxim, dar necesită investiții mari în personal și infrastructură. Cloud-native security scalează mai ușor și oferă actualizări rapide, însă depinde de partenerul cloud. Un Security Operations Center (SOC) intern oferă reacție dedicată, în timp ce un Managed Security Service Provider (MSSP) asigură expertiză externă și costuri predictibile — alegerea depinde de buget, maturitate și cerințe de conformitate.
Avantaje, cazuri de utilizare și relevanța pe piață
Adoptarea măsurilor recomandate aduce avantaje clare: reducerea timpului de detecție, limitarea impactului operațional și protejarea datelor cetățenilor. Cazuri relevante includ protejarea spitalelor (continuitate operațională), administrației publice (integritate date), utilităților și IMM-urilor (minimizare pierderi financiare). Cererea pentru servicii de securitate cibernetică este în creștere, iar piața locală se orientează tot mai mult către soluții integrate și servicii gestionate.
Concluzie
Contextul actual arată că România trebuie să accelereze implementarea unei strategii naționale robuste de securitate cibernetică, care să includă parteneriate public-privat, investiții în tehnologii de detecție și răspuns și programe de educație pentru utilizatori. Numai printr-o abordare coordonată se pot proteja infrastructurile critice și drepturile digitale ale cetățenilor.
Sursa: playtech
Comentarii