4 Minute
Rezumat: adopţia AI în IMM-uri — entuziasm fără infrastructură
Aproape trei sferturi (73%) dintre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din România integrează, într-o formă sau alta, inteligenţa artificială (AI) în operaţiunile lor, arată un raport recent publicat de AI Chamber. Cu toate acestea, doar 22% declară că folosesc AI la scară largă, ceea ce ridică semne de întrebare privind maturitatea digitală a economiei şi capacitatea companiilor de a valorifica pe deplin potenţialul tehnologiilor digitale.
Context regional şi principalele domenii de utilizare
La nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), peste 75% dintre IMM-uri se bazează pe soluţii AI, iar 25% le implementează la scară mai largă. Cele mai frecvente aplicaţii sunt analiza datelor (40%), traducerile automate (35%) şi automatizarea sarcinilor repetitive (28%). Aceste tendinţe indică o orientare clară către optimizarea proceselor, reducerea costurilor şi creşterea productivităţii.
Comparativ cu alte pieţe
România se situează aproape de media regională în ceea ce priveşte adopţia generală, însă în privinţa implementării la nivel enterprise şi a pregătirii pentru reglementare rămâne în urmă. Doar 36% dintre firme cunosc AI Act, regulamentul european pentru inteligenţa artificială, faţă de 39% media regiunii. De asemenea, doar 8% se declară pregătite pentru un audit AI.
Tipologii de companii şi bariere în adoptare
Sondajul clasifică firmele în patru segmente: „Optimişti practici”, „Conştienţi cu bariere”, „Indiferenţi faţă de AI” şi „Retraşi digital”. Distribuţia din România este echilibrată: 21% retrase digital, 29% indiferente, 19% optimişti practici şi 31% conştienţi, dar blocaţi de obstacole.
Principalele bariere identificate:
- Lipsa competenţelor interne: 57% afirmă că aceasta este problema principală.
- Infrastructură digitală insuficientă, mai ales în microîntreprinderi.
- Necunoaşterea reglementărilor (AI Act) şi teama de auditurile AI.
Avantaje, caracteristici şi scenarii de utilizare
Implementarea AI oferă avantaje clare pentru IMM-uri:
- Îmbunătăţirea deciziilor prin analiză de date avansată (feature: dashboard-uri predictive, analiză descriptivă şi prescriptive).
- Eficientizarea operaţiunilor prin automatizare RPA şi workflow-uri inteligente (feature: roboţi software, scripturi de automatizare integrate cu ERP/CRM).
- Extinderea pieţei prin traduceri automate şi localizare rapidă a conţinutului.
Use cases relevante pentru IMM-uri din România:
- Retail şi comerţ electronic: recomandări de produse, gestionarea stocurilor prin prognoze de cerere.
- Servicii profesionale: asistenţi virtuali pentru suport clienţi şi generare automată de documente.
- Producţie uşoară: monitorizare predictivă a echipamentelor şi optimizare a întreţinerii.
- Marketing: segmentare avansată a clienţilor şi campanii personalizate prin ML.
Comparativ: soluţii out-of-the-box vs. proiecte AI personalizate
Soluţiile ready-made (SaaS) sunt importante pentru microîntreprinderi şi IMM-uri fără echipe tehnice: oferă implementare rapidă şi costuri predictibile. Proiectele custom aduc avantaje competitive pe termen lung, dar necesită investiţii în talent şi infrastructură.
Dimensiunea companiei şi maturitatea AI
Firmele cu 50–250 angajaţi domină segmentul „Conştienţi cu bariere”: au recunoscut potenţialul AI, dar întâmpină probleme de execuţie. Microîntreprinderile sunt frecvent „Retrase digital”, însă 61% dintre angajaţii români caută activ modalităţi de a folosi AI la locul de muncă — unul dintre cele mai ridicate procente din regiune.
Recomandări şi relevanţă pentru piaţă
Raportul subliniază că România nu-şi mai poate permite să amâne investiţiile în AI. Conform UNCTAD, piaţa globală AI va ajunge la 4,8 trilioane de dolari până în 2033. Pentru IMM-uri, paşii prioritari sunt:
- Formare internă şi programe de upskilling (ridicarea competenţelor angajaţilor).
- Adoptarea de soluţii cloud şi servicii gestionate pentru infrastructură AI.
- Colaborări cu startup-uri şi consultanţi pentru proiecte pilot scalabile.
Concluzie
Există un apetit clar pentru transformare digitală: 66% dintre firmele româneşti vor să extindă utilizarea AI. Provocarea majoră este transformarea interesului în acţiune concretă — prin investiţii în competenţe, adaptarea la reglementări (AI Act) şi alegerea mixului potrivit între soluţii SaaS şi proiecte personalizate. Raportul AI Chamber, bazat pe peste 3.200 de IMM-uri din 11 ţări ECE, oferă o hartă utilă pentru decidenţi, investitori şi profesionişti în tehnologie care caută să accelereze tranziţia digitală a economiei româneşti.
Sursa: stiripesurse
Comentarii