.webp)
5 Minute
Context și amenințări: propaganda digitală care devine fizică
Campanii pro-Rusia, identificate inițial în mediul digital, au început să apară și în spațiul public din România, atrag atenția experți în comunicare și securitate. Mesaje precum „Rusia nu este dușmanul meu”, descoperite recent pe ușa unui restaurant din Târgoviște, ilustrează modul în care narațiunile diseminate prin social media pot fi transferate în lumea reală — amplificând impactul dezinformării și exploatând vulnerabilități sociale și civice.
De ce contează mutarea din online în stradă
Mutarea campaniilor din mediul online în spațiul public creează o iluzie de consens și legitimitate. Autorii acestor inițiative urmăresc să genereze impresia unui sprijin popular pentru politici sau parteneriate geopolitice, subminând astfel susținerea pentru Ucraina și consolidând un context favorabil propagandei. Numai prin combinarea monitorizării social media cu tehnici de OSINT și analiză de date putem detecta și contracara aceste operațiuni hibride.
Impactul social și vulnerabilitatea democratică
Datele sondajelor arată că există segmente semnificative ale populației care privesc pozitiv lideri autoritari din trecut sau cred că viața era mai bună înainte de 1989. Această percepție creează un teren fertil pentru mesaje care promit ordine, stabilitate sau alternative la democrație. Conform expertului în comunicare publică Dumitru Borțun, succesul războiului hibrid depinde în mare măsură de această fragilitate a încrederii în instituțiile democratice.
Tehnologie și contramăsuri: instrumente pentru detectarea și răspunsul la dezinformare
Tehnologiile digitale joacă un rol critic în detectarea, analizarea și contracararea campaniilor dezinformative. Platformele de monitorizare social media, soluțiile de threat intelligence și instrumentele alimentate de inteligență artificială (AI) pot identifica mesaje virale, conturi coordonate, deepfake-uri și geoloca distribuțiile offline.
Caracteristici cheie ale platformelor anti-dezinformare
- Monitorizare în timp real a platformelor sociale și a rețelelor de mesagerie;
- Analiză sentiment și detectare a narativelor prin NLP (procesare limbaj natural);
- Recunoaștere vizuală și detecție de manipulări media (deepfake detection);
- Geolocație și mapare a evenimentelor offline și a mesajelor plasate fizic;
- Integrare OSINT pentru correlarea surselor și crearea artefactelor de inteligență.
Comparații: inteligență artificială vs. analiza umană
AI oferă scalabilitate și timeliness — poate procesa volume mari de date și detecta pattern-uri în mod automat. Pe de altă parte, analiza umană rămâne esențială pentru contextualizare, verificare calitativă și luarea deciziilor sensibile. Cea mai eficientă arhitectură combină pipeline-uri automate pentru triere și alertare cu echipe de analiști umani care validează și interpretează datele.
Avantaje, cazuri de utilizare și relevanță de piață
Avantaje: soluțiile tehnologice reduc timpul de reacție, cresc ratele de detectare a campaniilor coordonate și permit măsuri de contramăsuri mai țintite (campanii de informare, notificări către platforme, cooperare cu autoritățile locale).
Cazuri de utilizare
- Monitorizare 24/7 a platformelor sociale pentru a prinde narațiuni emergente;
- Detectarea și maparea propagandei care trece în spațiul public (afișe, mesaje pe clădiri, evenimente);
- Susținerea instituțiilor publice în formularea campaniilor de contrainformații și în instruirea personalului administrativ;
- Suport pentru mass-media și jurnaliști prin furnizarea de dovezi verificate și metadate OSINT.
Relevanță de piață
Cererea pentru soluții SaaS de monitorizare a dezinformării crește, atât din partea guvernelor, cât și a companiilor media și agențiilor de PR. Start-up-urile locale specializate în analiză de date, securitate cibernetică și inteligență publică au oportunități semnificative de colaborare cu sectorul public pentru a implementa sisteme robuste de detecție și răspuns.
Concluzii și apel la acțiune
Războiul hibrid nu mai este doar o problemă de propagandă online — el se manifestă și în stradă. Combinația între politici publice, reforme administrative și adoptarea unor platforme tehnologice avansate (AI, OSINT, monitorizare social media) este esențială pentru protejarea democrației. România are nevoie de investiții în securitate cibernetică, în instrumente de analiză și în educație media pentru a reduce vulnerabilitatea la astfel de campanii.
Pe termen scurt, autoritățile și activatorii tehnologici trebuie să prioritizeze detectarea în timp real, cooperarea public-privat și programe de alfabetizare digitală care să atenueze impactul narațiunilor pro-Kremlin.
Sursa: adevarul
Comentarii