3 Minute
Guvernul lansează implementarea RPA în administrația centrală
Executivul a aprobat recent un memorandum prin care stabilește cooperarea între instituțiile publice centrale și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pentru introducerea soluțiilor de tip Robotic Process Automation (RPA). Obiectivul: implementarea de soluții de automatizare software a proceselor în minimum 18 instituții centrale, parte a investiției finanțate din PNRR dedicată transformării digitale a administrației publice.
Buget și calendar
Investiția prevăzută în Componenta 7 – Transformare Digitală (Investiția 18) se ridică la peste 73,2 milioane lei fără TVA (echivalentul a aproximativ 14,9 milioane euro). La această sumă se adaugă valoarea TVA neeligibilă, estimată la circa 15,3 milioane lei. Pentru a asigura o implementare coerentă, memorandum-ul propune prelungirea termenului contractului de finanțare până la 31 august 2026, deși termenul oficial al proiectului rămâne 31 decembrie 2025, iar executarea serviciilor pentru RPA necesită în mod tipic cel puțin 12 luni.
Ce obligații revin instituțiilor vizate
- Desemnarea unui punct de contact instituțional pentru coordonarea proiectului RPA;
- Furnizarea proceselor, informațiilor și a accesului necesar la sistemele informatice;
- Implicarea în etapele de analiză, configurare, testare și validare a soluțiilor;
- Respectarea calendarului de implementare stabilit de ADR, beneficiarii finali asumându-și responsabilitatea costurilor generate de neimplementarea conform calendarului.
Caracteristici ale soluțiilor RPA propuse
Funcționalități cheie
Soluțiile RPA vizate includ roboți software capabili să automatizeze task-uri repetitive (procesare documente, extraieri de date, validări și reconciliere), integrare cu sisteme legacy și interfețe API, capacități de programare a fluxurilor de lucru și componente de monitorizare și raportare pentru măsurarea performanței.
Arhitectură și securitate
Proiectele vor prioritiza securitatea datelor, auditabilitatea tranzacțiilor și conformitatea cu reglementările privind protecția informațiilor. Se vor folosi mecanisme de autentificare centralizată, criptare a comunicațiilor și segregare a mediilor de testare/ producție.
Avantaje și cazul de utilizare
Automatizarea proceselor aduce beneficii clare: reducerea timpului de procesare, eliminarea erorilor umane, eliberarea resurselor umane pentru activități cu valoare adăugată și creșterea transparenței operaționale. Exemple concrete de aplicare în administrație: procesarea cererilor și dosarelor, reconcilierea financiară, generarea de rapoarte statistice, validarea datelor din registre și integrarea informațiilor între sisteme heterogene.
Comparativ: RPA vs. soluții tradiționale
Spre deosebire de automatizările „fragile” bazate pe scripturi ad-hoc, soluțiile moderne RPA oferă scalabilitate, ușurință în întreținere și integrare mai bună cu tool-urile de business intelligence. În plus, RPA poate fi combinat cu componente de AI (OCR, NLP) pentru a automatiza și procese semi-structurate.
Relevanță pe piață și conform PNRR
Implementarea RPA la scară în administrația centrală reflectă o tendință globală: guvernele investesc în digitalizare pentru a crește eficiența serviciilor publice. Finanțarea din PNRR oferă România oportunitatea de a adopta tehnologii de automatizare la nivel instituțional, cu impact pe termen mediu și lung asupra calității serviciilor pentru cetățeni și a costurilor administrative.
Concluzie
Inițiativa ADR susținută de PNRR poate accelera transformarea digitală a administrației publice prin implementarea tehnologiilor RPA. Succesul depinde însă de cooperarea instituțiilor implicate, de alocarea bugetară corectă pentru TVA neeligibilă și de respectarea calendarului de implementare pentru a obține beneficiile așteptate în eficientizarea operațiunilor publice.
Sursa: economedia
Comentarii