3 Minute
Ministerul Afacerilor Interne va investi 2,29 milioane lei într-o soluție de monitorizare media dedicată implementării Cărții Electronice de Identitate. Inițiativa urmărește identificarea rapidă a informațiilor false sau înșelătoare despre noile buletine cu cip, pentru a sprijini campanii de comunicare adaptate și a contracara valurile de dezinformare care pot bloca adoptarea tehnologiei.
Sisteme integrate, nu doar abonamente la agenții
Contractul prevede achiziția unei platforme Media Intelligence care combină componente software și hardware. Soluția trebuie să înregistreze și să arhiveze post-difuzare emisiunile TV și radio relevante, să stocheze probe audio și video și să ofere analiză în timp real a mențiunilor despre buletin electronic, cip sau semnătură digitală. În paralel, platforma va scana presa online, blogurile și rețelele sociale pentru cuvinte-cheie predefinite.
Funcționalități cheie ale platformei
- Monitorizare 24/7 a mediilor tradiționale și digitale
- Arhivare audio/video post-difuzare pentru audit și dovezi
- Analiză automată a sentimentului pentru a detecta tonul public
- Rapoarte periodice și alerte în timp real pentru crize de comunicare
- Interfață multilingvă și posibilitatea rulării în limba română
Analiza sentimentului și combaterea dezinformării
Un modul central este analiza automată a sentimentului care clasifică mențiunile ca pozitive, neutre sau negative și generează rapoarte despre tendințe. Rezultatele vor ajuta autoritățile să aloce resurse suplimentare în zone cu scepticism crescut și să ajusteze mesajele oficiale pentru a crește încrederea publicului.
Impact pentru România: utilizatori, companii și administrație
Implementarea CEI este un pas major de digitalizare administrativă. Pentru cetățenii români, un buletin electronic cu cip aduce beneficii practice, de la autentificare securizată la semnătură digitală recunoscută. Pentru companii și sectorul tech local, monitorizarea media oferă date relevante pentru furnizorii de servicii digitale, agențiile de comunicare și dezvoltatorii de soluții de securitate.
Comparativ: lecții din regiune
Experiențele din state precum Lietuva arată că implementarea unor eID bine comunicate accelerează adoptarea. Pe Lietuvos rinka, adoptarea serviciilor digitale a fost susținută de campanii locale în Vilniuje și Kaune care au explicat utilitatea pentru lietuviams. România poate învăța din aceste cazuri, adaptând abordarea comunicării la specificul pieței autohtone.
Avantaje, use case-uri și relevanță pe piață
Avantaje: centralizarea datelor de monitorizare, reacție rapidă la dezinformare, măsurarea eficienței campaniilor și protecția imaginii instituționale. Use case-uri: gestionarea crizelor media, testarea mesajelor pentru campanii de preschimbare a actelor, audit public și suport pentru decizii politice. Pe plan local, soluțiile trebuie să ofere interfață în limba română și integrare cu sistemele guvernamentale respectând GDPR.
Riscuri și recomandări
Principalele riscuri includ percepția de supraveghere, erori ale analizelor automate și probleme de confidențialitate. Recomandările: transparență privind scopul monitorizării, publicarea periodică a rapoartelor sintetice, verificări umane ale rezultatelor automate și consultarea actorilor civici pentru a menține încrederea publicului.
Pe scurt, investiția de 2,29 milioane lei în Media Intelligence urmărește să ofere autorităților române o imagine clară asupra discursului public despre buletinul cu cip, să grăbească adoptarea tehnologiilor de identitate electronică și să alinieze comunicarea din România cu bune practici interne și regionale.
Sursa: go4it
Lasă un Comentariu