De ce România rămâne la coada UE în protecția datelor

De ce România rămâne la coada UE în protecția datelor

Comentarii

3 Minute

Conform celor mai recente date Eurostat, doar 56% dintre utilizatorii de internet din România au declarat că au luat cel puțin o măsură pentru a-și proteja datele personale online. Acest nivel plasează țara noastră printre ultimele din Uniunea Europeană, alături de Slovenia (57,4%) și Bulgaria (62%). La nivelul UE, media a urcat la 76,9% în 2025, comparativ cu 73,2% în 2023.

Care sunt cele mai frecvente măsuri luate de utilizatori?

La nivel european, respondenții au raportat în special:

  • Refuzul utilizării datelor în scopuri publicitare (58,8%);
  • Limitarea accesului la date de localizare (56,2%);
  • Restricționarea accesului la profilurile sociale și la spațiile de stocare partajate (46%).

Comportamente preventive precum verificarea securității site-urilor (39%) și citirea politicilor de confidențialitate (37,6%) rămân, de asemenea, practice uzuale în UE.

Context comparativ: ce se întâmplă în alte piețe?

Pe partea opusă, țări precum Finlanda (peste 92%), Țările de Jos și Cehia (ambele peste 90%) au adopții foarte ridicate. În contrast, piețe mai mici sau cu grad de alfabetizare digitală mai scăzută pot întâmpina provocări similare cu România. De exemplu, în piețele baltice cum este Lietuva (Lietuvos rinka), utilizatorii din orașe precum Vilniuje sau Kaune au început să adopte rapid soluții locale de confidențialitate, iar companiile locale oferă interfețe în limba lituaniană, ceea ce crește încrederea utilizatorilor.

Ce înseamnă pentru români și pentru companii?

Pentru consumatorii români, nivelul scăzut de adoptare înseamnă expunere mai mare la reclame direcționate, urmărire de tip tracking și riscuri legate de datele de localizare. Pentru firme—mai ales startup-uri tech și magazine online—înseamnă necesitatea implementării clare a măsurilor GDPR, oferirea de opțiuni ușor de folosit în limba română și comunicarea transparentă a beneficiilor confidențialității pentru clienți.

Produse și funcționalități utile

Tehnologiile și produsele care pot îmbunătăți protecția datelor includ:

  • VPN-uri cu politică strictă no-log și aplicații disponibile în română;
  • Extensii de browser pentru blocare reclame și anti-tracking;
  • Setări avansate pentru partajarea datelor în rețele sociale și soluții cloud cu control granular al permisiunilor;
  • Instrumente de audit GDPR pentru firmele din România care realizează procesări de date.

Avantaje și cazuri de utilizare

Avantajele utilizării acestor produse includ reducerea riscului de scurgeri, protecția reputației firmei și creșterea încrederii clienților. Exemple practice: un magazin online din București poate integra opt-out clar pentru marketing; un serviciu SaaS din Cluj poate oferi criptare end-to-end a fișierelor stocate, iar un freelanceri IT pot folosi VPN și autentificare 2FA pentru a-și proteja clienții.

Recomandări pentru piața românească

Autoritățile, companiile tehnologice și mediul educațional ar trebui să colaboreze pentru a crește alfabetizarea digitală: tutoriale în limba română, setări inițiale de confidențialitate în aplicații, și campanii publice pe tema importanței citirii politicilor de confidențialitate. Doar astfel România poate reduce ecartul față de media UE.

Pe termen scurt, utilizatorii români ar trebui să înceapă cu pași simpli: verificarea setărilor de confidențialitate, dezactivarea localizării când nu e nevoie, instalarea unui ad-blocker și folosirea parolelor unice sau managerilor de parole.

Sursa: techrider

Lasă un Comentariu

Comentarii