4 Minute
Uniunea Europeană a lansat NanoIC, o linie pilot europeană dedicată cercetării și testării tehnologiilor de generație următoare pentru semiconductori, cu noduri sub 2 nm. România participă în consorțiu prin Universitatea Politehnica din București, implicată în studii de suprafețe, materiale și nanotehnologii. Inițiativa urmărește ca Europa să nu rămână doar un consumator de cipuri, ci un producător capabil să concureze cu SUA și Asia.
De ce contează pentru piața românească
Pe termen scurt NanoIC este o platformă de cercetare; pe termen mediu și lung, poate schimba ecosistemul tehnologic românesc. Companii românești, start-up-uri și institute de cercetare vor avea acces la resurse și PDK-uri (kituri de proiectare) care le permit să simuleze și să valideze cipuri înainte de producția comercială. Acest lucru reduce riscul investițional și accelerează trecerea de la prototip la produs.
Impact asupra forței de muncă și educației
Proiectul include programe de formare pentru studenți și tineri cercetători, creând oportunități de angajare în cercetare microelectronică în România. Materialele și cursurile vor fi disponibile probabil și în limba română, facilitând adoptarea locală și pregătirea unei noi generații de ingineri în semiconductori.
Ce oferă linia pilot NanoIC — caracteristici și avantaje
NanoIC funcționează ca o infrastructură de testare pentru tehnologii „dincolo de semiconductorii clasici”. Caracteristici cheie:
- Testare pentru system-on-chip (SoC) avansate și memorii de generație nouă.
- Interconectări care permit integrarea mai multor cipuri într-un singur sistem funcțional.
- Acces timpuriu la PDK-uri pentru proiectanți europeni, reducând costurile de dezvoltare.
- Infrastructură deschisă pentru start-up-uri, universități și furnizori de materiale și echipamente.
Avantaje: accelerarea inovației, reducerea timpului până la piață, și consolidarea lanțului valoric european în semiconductori.
Detalii tehnice, buget și calendar
Proiectul are o durată de 60 luni, cu perioadă oficială 01.01.2024 – 31.12.2028. Coordonatorul consorțiului este Imec (Interuniversitair Micro-Electronica Centrum) din Leuven, Belgia. Număr de parteneri: 6. Buget total: aproximativ €551.778.479 (HORIZON) și €23.986.248,85 (DIGITAL). Contribuția UE: €448.006.739 (HORIZON) și €11.993.124,44 (DIGITAL). În România coordonator local: CSSNT-UNSTPB, director de proiect: Prof. Dr.rer.nat. Marius ENACHESCU.
Comparatii și relevanță pe piața regională
În comparație cu ecosisteme consacrate din SUA și Asia, inițiativele europene au pornit mai târziu, dar NanoIC oferă o cale strategică spre autonomie tehnologică. Pentru piețele din regiune — inclusiv pentru fostele piețe sovietice și statele baltice — proiectul poate deveni un punct de referință. De exemplu, companii din Lietuva urmăresc deja oportunități de colaborare; evoluțiile pe Lietuvos rinka pot fi influențate de accesul la soluții testate în NanoIC. Start-up-urile și inginerii lietuvi (lietuviams) din Vilniuje sau Kaune ar putea găsi parteneriate sau transfer de know-how, la fel ca actorii români din București sau Cluj.
Use cases: cine beneficiază și cum
Exemple practice:
- Producători de echipamente medicale pot integra cipuri cu performanță sporită pentru diagnostic imagistic.
- Furnizori de soluții pentru vehicule electrice pot testa controlere și module de putere mai compacte și eficiente.
- Companii telecom pot dezvolta componente pentru rețele 6G și centre de date mai performante.
- Start-up-uri românești pot prototipa SoC-uri pentru aplicații verticale (smart city, agritech, securitate).
Ce urmează pentru România
Participarea Universității Politehnica din București poziționează România într-un grup restrâns de țări care influențează dezvoltarea tehnologiilor cheie. Pentru firmele românești, este o șansă de a-și extinde oferta tehnologică și de a atrage investiții. Pe măsură ce prototipurile trec din laborator aproape de stadiul de produs, actorii locali pot fi mai competitivi global.
Concluzie
NanoIC este mai mult decât un proiect de cercetare: este o investiție strategică în viitorul industriei europene de semiconductori. Pentru România, implicarea deschide uși către tehnologie avansată, colaborări internaționale și formare profesională relevantă pentru piața internă și regională.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu