8 Minute
Raportul Eurostat publicat pe 16 decembrie 2025 oferă o imagine complexă a modului în care românii folosesc internetul: pe de o parte, România are una dintre cele mai bune rate de conectivitate din Uniunea Europeană; pe de altă parte, rămâne codașă la interacțiunea digitală cu autoritățile, la folosirea identității electronice și la adoptarea instrumentelor de inteligență artificială (AI). Datele vizează persoanele între 16 și 74 de ani și pun accent pe obiceiurile digitale în 2025 comparativ cu anul 2020.
Conectivitate puternică, dar dezechilibre regionale
România înregistrează rate de conectivitate foarte bune: 96% în orașele medii și mari, 94% în orașele mici și suburbii și 90% la nivel rural. Accesul în gospodării a crescut spectaculos în ultimul deceniu, de la 67% în 2015 la 95% în 2025. Telefonul mobil rămâne principala poartă de acces — 86% dintre români îl folosesc pentru conexiunea la internet.
În contrast, state precum Irlanda, Danemarca, Țările de Jos, Luxemburg și Finlanda au depășit 99% în orașe, iar zonele rurale din Irlanda, Țările de Jos și Danemarca ating, de asemenea, praguri apropiate de universalitate. Acest contrast arată că, deși România are infrastructură performantă în zonele urbane, diferențele de penetrare și de utilizare a serviciilor digitale persistă.
Comportament online: social media pe primul loc
Studiul arată că 80% dintre români au conturi pe rețele sociale, 72% trimit și primesc mesaje prin aceste platforme, 78% folosesc servicii de voce sau videocall, iar 46% comunică frecvent prin e-mail. Aceasta indică o folosire predominantă a internetului în scop social și de comunicare, mai puțin în scop administrativ sau profesional.
De ce românii folosesc mai puțin serviciile publice online?
Doar 24% dintre români și-au folosit contul sau aplicațiile unei autorități publice — față de media UE de 72%. Motivele principale identificate includ lipsa de încredere, lipsa cunoștințelor despre serviciile disponibile și lipsa (sau necunoașterea) identității electronice. În România doar 10% dintre respondenți declară că dețin un instrument de identificare electronică (eID), comparativ cu 52% în UE în medie.
Identitatea electronică: caracteristici, avantaje și bariere
Ce este eID? Identitatea electronică (eID) permite autentificarea sigură pe portaluri guvernamentale, acces la servicii bancare și tranzacții electronice, semnătură digitală și facilități în relația B2G și B2C. În țări precum Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, peste 90% folosesc eID pentru servicii online.
Avantajele eID pentru români și companii
- Acces rapid și securizat la servicii publice (plata taxelor, depunerea declarațiilor, obținerea de certificate).
- Simplificare administrativă pentru IMM-uri: proceduri electronice pentru licențe, facturare și raportare fiscală.
- Creștere a încrederii în tranzacțiile online, reducând frauda și riscurile operaționale.
Bariere în adoptare
Eurostat identifică principalele motive pentru neutilizarea eID: 57% dintre români spun că pur și simplu nu dețin un astfel de cont digital; 19% nu știau că serviciul există; alții invocă lipsa necesității. Lipsa unei campanii coerente de informare și a unor interfețe ușor de folosit în limba română contribuie la subadoptare.
Inteligența artificială (AI): România sub media UE
În UE, 32,7% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente AI în 2025. În România procentul este mult mai mic: 17,8%. Cele mai utilizate scenarii la nivel european sunt personale (25,1%), apoi la muncă (15,1%) și în educația formală (9,4%).
De ce nu adoptă românii AI?
Răspunsurile românilor explică parțial situația: 43% consideră că nu au nevoie de instrumente AI, 14% nu știu cum să le folosească, 2% au preocupări legate de siguranță, iar 13% nu știu de existența acestora. Lipsa localizării instrumentelor AI în limba română, educația digitală insuficientă și teama de pierderea locurilor de muncă sunt factori care frânează adoptarea.
Comerț online: fotografia unei tranziții rapide
România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale cumpărăturilor online în UE între 2020 și 2025: ponderea a urcat de la 38% la 60% — un salt de 22 de puncte procentuale, explicat în parte de pandemie și de adaptarea rapidă a retailerilor. La nivelul UE, 74% dintre persoane au cumpărat online în 2025, comparativ cu 65% în 2020.
Impact pentru retaileri și IMM-uri românești
- Optimizare omnichannel: companiile din București, Cluj sau Timișoara trebuie să investească în logistică, UX și plata securizată pentru a profita de tendință.
- Localizare și limbă: disponibilitatea magazinelor online și a asistenței în limba română crește rata de conversie.
- Integrarea plăților cu eID și instrumente de autentificare scade rata retururilor și frauda.
Participarea civică și politică online
Doar 10% dintre cetățenii UE au participat la consultări online în 2025, iar 16% și-au exprimat opiniile privind chestiuni civice sau politice pe canale online. În România, 7% au participat la consultări online, iar 15% și-au exprimat opiniile — procente modeste care arată o nevoie de creștere a implicării digitale civice.
Comparativ: ce putem învăța din piețele baltice și nordice
Statele nordice și baltice sunt modele în materie de eID și AI. De exemplu, nivelul adoptării în Danemarca, Suedia sau Estonia e clar superior. Chiar și pe piața din regiune, raportul oferă lecții relevante: în Lietuva (Lietuva/ Lithuania), piețele digitale, adoptarea e-serviciilor și ofertele locale pentru companii din Lietuvos rinka au stimulat utilizarea serviciilor publice digitale. Specialiști din Vilniuje sau Kaune (ex: startup-uri locale) au integrat soluții eID și AI pentru a accelera serviciile — un model pe care România îl poate adapta: campanii locale, integrare în servicii bancare și educație digitală la nivelul orașelor mari, inclusiv în București, Cluj și Iași.
Recomandări practice pentru accelerarea digitalizării în România
Pe baza datelor Eurostat, următorii pași sunt esențiali:
- Campanii naționale de informare despre eID și beneficiile sale, adaptate regional (inclusiv materiale ușor de înțeles pentru rural).
- Localizarea instrumentelor AI și a asistenților virtuali în limba română, cu tutoriale practice pentru utilizatori și firme.
- Integrarea eID cu servicii bancare și platforme de comerț online pentru tranzacții sigure și rapide.
- Programe de alfabetizare digitală în școli și pentru adulți, axate pe competențe practice: securitate, confidențialitate și utilizare AI.
Ce înseamnă toate acestea pentru consumatorii și companiile românești?
Pentru consumatorii români, conectivitatea ridicată înseamnă acces rapid la informație, divertisment și e-commerce. Pentru companii, reprezintă o oportunitate majoră: adoptarea eID și a AI poate reduce costuri, accelera procese și crește încrederea consumatorilor. Autoritățile care îmbunătățesc experiența digitală (site-uri ușor de folosit, aplicații mobile în limba română, integrare cu eID) vor înregistra creșteri ale adopției. În plus, învățând din experiența țărilor nordice și baltice — inclusiv din exemple din Vilniuje sau Kaune — România poate combina infrastructura existentă cu politici de încurajare a utilizării serviciilor digitale.
Concluzie
Raportul Eurostat pentru 2025 arată o Românie paradoxală: infrastructură și conectivitate bune, dar utilizare subpotențială a serviciilor digitale avansate precum eID și AI. Trecerea de la conectivitate la utilizare reală a serviciilor digitale trece prin educație, încredere și produse localizate. Dacă business-urile și autoritățile vor acționa coerent, următorii ani pot aduce o adoptare accelerată, transformând conectivitatea actuală într-un motor real de eficiență economică și incluziune digitală.
Sursa: libertatea
Lasă un Comentariu