6 Minute
Din 1 ianuarie 2026 intră în vigoare un set de măsuri fiscale care vor modifica semnificativ mediul de business din România. Schimbările vizează majorări de impozite pe proprietăți și autovehicule, creșteri ale fiscalității pentru dividende, investiții financiare și tranzacții cu criptomonede, dar și noi cerințe administrative pentru firme. CCR a validat al doilea pachet fiscal-bugetar, iar autoritățile invocă necesitatea consolidării bugetare în contextul costului tot mai mare al datoriei publice.
Ce spun consultanții: sinteză din analiza CC Tax Advisory
CC Tax Advisory și Consiliul Economic și Social (CES) au atras atenția asupra unor efecte potențial negative: modificarea regimului cheltuielilor legate de entități afiliate, tratamentul împrumuturilor convertibile (CLA) pentru startup-uri și majorarea capitalului social minim. CES consideră că anumite prevederi pot crea bariere de intrare și distorsiuni în finanțarea companiilor inovative.
Principalele zone de impact pentru companii
1. Taxarea proprietăților și parcurilor auto
Actualizarea valorilor impozabile va majora impozitele locale pentru persoanele fizice și va crește costurile pentru firmele care dețin portofolii imobiliare sau flote auto. Pentru companii tech cu centre de date, birouri regionale sau parcuri auto (inclusiv flote pentru livrări sau mobilitate urbană), această schimbare înseamnă creșterea OPEX și, posibil, ajustări în planurile de expansiune.
2. Dividende, instrumente financiare și crypto
Impozitul pe dividende a fost majorat la 16% (măsură aprobată în 2025), iar câștigurile din anumite investiții financiare și criptomonede vor fi supuse unor taxe mai mari. Pentru startup-urile fintech și companiile care folosesc tokenizare sau operațiuni pe blockchain, dublarea nivelului de impunere (impozit pe profit + impozit pe distribuție) impune revizuirea politicii de distribuire a profiturilor și a structurii de finanțare.
3. Capital social minim și bariere administrative
Majorarea capitalului social minim la înființare și introducerea unor praguri pentru firmele cu cifră de afaceri peste anumite limite pot bloca intrarea unor noi jucători. CES avertizează că aceste măsuri pot genera un val de proceduri de majorare de capital la ONRC fără garanția unei conformări fiscale mai bune. În plus, obligativitatea contului bancar și a plății cu cardul pentru anumite operațiuni, precum și regulile pentru firmele inactive, cresc costurile administrative, mai ales pentru microîntreprinderi și PFA-uri.
4. Creșterea bazei de calcul CASS pentru activități independente
Stabilirea unei baze de calcul la 72 de salarii minime pentru veniturile din activități independente înseamnă o povară suplimentară pentru freelanceri, profesii liberale și mici antreprenori, în special pentru cei cu venituri sezoniere sau fluctuante.
5. Restricții privind împrumuturile de la asociați și cash pooling
Interdicția de a returna împrumuturile acordate de asociați atunci când activul net scade sub jumătate din capitalul social amenință mecanismele moderne de finanțare intra-grup și cash pooling. Investitorii care preiau firme în dificultate folosesc frecvent împrumuturi și instrumente temporare pentru a susține lichiditatea; blocarea rambursărilor poate descuraja investițiile și poate împinge finanțările spre structuri mai opace sau mai scumpe în afara țării.
Ce înseamnă pentru ecosistemul tech și startup-uri
Pentru startup-uri, mai ales cele din sectorul tehnologic și fintech, modificările pot afecta atât costul capitalului, cât și apetitul investitorilor. Măsurile care complică utilizarea împrumuturilor convertibile sau cresc cerințele pentru capitalul social riscă să reducă atractivitatea României în ochii investitorilor internaționali. Comparativ, piețele baltice, precum Lietuva, au construit în Vilniuje și Kaune ecosisteme prietenoase cu startup-urile, iar mulți fonduri se uită la Lietuvos rinka atunci când evaluează opțiunile regionale. Exemplele lietuviilor (lietuviams) arată că predictibilitatea fiscală contează enorm pentru deciziile de localizare.
Recomandări practice pentru companii și antreprenori
1) Realizați analize de impact pe orizontul 2026–2027, simulând scenarii concrete cu noile cote de impozitare, extinderea bazei de contribuții și modificările de capital social.
2) Revizuiți politica de distribuire a dividendelor și structurile de finanțare intra-grup. Evaluați riscul de reclasificare a împrumuturilor de la acționari și costurile aferente.
3) Reconsiderați forma juridică (SRL, PFA, profesii liberale) și luați în calcul reorganizări acolo unde combinația între taxe, contribuții și obligații administrative devine disproporționată.
4) Investiți în soluții tehnologice pentru conformare: ERP în cloud, softuri de contabilitate și raportare cu interfețe în limba română (ex. SmartBill, Saga), platforme de payroll adaptate la noile baze de calcul CASS și soluții de facturare și plăți cu cardul care reduc costurile administrative.
Instrumente tech care ajută la adaptare
- Software de contabilitate și ERP: automatizează recalcularea taxelor, simulările fiscale și integrarea cu raportările electronice.
- Platforme fintech și trezorerie (cash management): permit gestionarea eficientă a fluxurilor intra-grup, optimizarea lichidității și integrarea cu soluții de cash pooling legal acceptate.
- Soluții de conformitate fiscală și BI: rapoarte predictive care simulează impactul noilor reguli asupra marjei și cash-flow-ului.
Comparativ, firmele din Vilnius și Kaunas au adoptat rapid astfel de instrumente, ceea ce le-a permis să gestioneze mai bine schimbările legislative în sektori dinamici. România poate profita de aceleași practici, iar multe aplicații sunt disponibile și în limba română, facilitând adoptarea.
Concluzie: consolidare necesară, dar implementare prudentă
Nu este disputată nevoia de consolidare fiscală. Problema este modul de implementare: o serie de măsuri concentrate pe contribuabilii corecți — antreprenori, profesii liberale, proprietari — fără reforme structurale ale cheltuielilor publice și fără măsuri compensatorii bine gândite riscă să descurajeze investițiile și să reducă conformarea voluntară. Pentru sectorul tech, predictibilitatea și flexibilitatea instrumentelor de finanțare sunt esențiale. Antreprenorii români trebuie să îmbine analize fiscale riguroase cu investiții în tehnologie care să optimizeze conformarea și să păstreze competitivitatea pe o piață regională în care și jucători din Lietuva au învățat lecții similare.
Pentru consultanță practică, companiile ar trebui să se aprovizioneze cu expertiză fiscală actualizată și să adopte soluții digitale pentru a regla rapid politica de dividende, structura de capital și mecanismele de finanțare interne.
Sursa: startupcafe
Lasă un Comentariu