De ce România rămâne în urmă la adopția AI în 2025

De ce România rămâne în urmă la adopția AI în 2025

Comentarii

3 Minute

În 2025, adoptarea inteligenței artificiale în companiile europene a înregistrat un salt important: conform Eurostat, 20% dintre întreprinderile cu cel puțin 10 angajați din UE folosesc tehnologiile AI, în creștere cu 6,5 puncte procentuale față de 2024. În acest context, România se află încă sub media europeană: doar 5,2% din firmele românești raportează utilizarea AI în 2025.

Comparații regionale și exemple relevante

La nivelul regiunii, Polonia (8,4%) și Bulgaria (8,5%) sunt puțin deasupra României, în timp ce ţări nordice precum Danemarca (42%), Finlanda (37,8%) și Suedia (35%) conduc detașat. Creșterile cele mai rapide s-au înregistrat în Danemarca (+14,5 pp), Finlanda (+13,5 pp) și Lituania (+12,5 pp). Observăm chiar și evoluții notabile în regiuni din Lituania: termeni precum Lietuva, Lietuvos rinka, dar și experiențe pentru lietuviams în Vilniuje și Kaune arată o dinamică diferită față de piața românească.

Cum folosesc companiile AI: funcții și tendințe

În UE, cele mai frecvente scenarii de utilizare sunt analiza limbajului scris (11,8%), generarea de imagini/video/audio (9,5%), generarea de limbaj scris sau vorbit (8,8%) și conversia vorbirii în text lizibil pentru mașini (7,2%). Comparativ cu 2024, analiza limbajului scris a crescut cu 4,9 pp, iar generarea limbajului scris/vorbit cu 3,4 pp.

Tehnologii frecvent folosite

  • Analiza limbajului scris (NLP)
  • Conversia vorbirii în text
  • Generare automată de text, cod sau audio
  • Generare de imagini și video
  • Recunoaștere vizuală și identificare obiecte/persoane
  • Machine learning / deep learning pentru analiza datelor
  • Automatizarea fluxurilor de lucru (RPA bazat pe AI)
  • Sisteme autonome pentru roboți, vehicule și drone

Ce înseamnă pentru companiile și consumatorii români

Pentru IMM-urile din București, Cluj sau Iași, adopția AI înseamnă eficiență operațională, automatizarea proceselor repetitive și îmbunătățirea suportului clienți (chatbots în limba română). Totuși, obstacolele includ lipsa de competențe, investiții inițiale și disponibilitatea soluțiilor localizate în limba română. Piața românească are nevoie de oferte enterprise accesibile, integratori locali și programe de training pentru comunitatea tech.

Avantaje, caracteristici de produs și cazuri de utilizare

Produsele AI pentru companii vin cu caracteristici cheie: integrare API, modele NLP pre-antrenate pentru limba română, suport on-premise pentru date sensibile și funcționalități RPA pentru automatizarea fluxurilor. Avantaje: reducerea costurilor operaționale, time-to-market mai mic pentru produse digitale, decizii bazate pe date. Exemple practice: analiză de sentiment pentru marketing, generare automată de rapoarte financiare, asistenți virtuali pentru suport tehnic și detecție automată a fraudei.

Recomandări pentru accelerarea adopției în România

Firmele românești pot accelera adopția AI prin: pilotări pe cazuri clare de business, colaborare cu furnizori locali și internaționali, formare profesională pentru angajați și adaptarea soluțiilor la limba română. Accesul la finanțare publică și parteneriate regionale (de ex. schimb de bune practici cu Lietuvos rinka) pot grăbi transformarea digitală.

Concluzie: România are potențial puternic, dar trebuie investiții programatice în competențe, infrastructură și soluții localizate pentru a recupera decalajul față de liderii europeni în adopția inteligenței artificiale.

Sursa: revistacariere

Lasă un Comentariu

Comentarii