5 Minute
Ericsson a organizat pe 3 decembrie un bilanț regional la Ambasada Suediei din București, prezentând o analiză comparativă a implementării 5G Standalone (5G SA) la nivel global. Rezultatul: România rămâne în urma unor vecini europeni, plasându-se sub Bulgaria și Grecia în ceea ce privește adoptarea reală a 5G SA. Prezentarea a evidențiat nu doar cifrele îngrijorătoare, ci și pachete de măsuri concrete care ar putea accelera tranziția.
Prezența Ericsson în România și capacități locale
Daniel Tudose, Country Manager Ericsson România și Moldova, a subliniat investițiile și angajamentul pe termen lung al grupului: prezență în România din 1994, 1.831 angajați (45% femei), birouri în două orașe și o fabrică de antene la Timișoara. Compania investește anual miliarde în cercetare și dezvoltare, ceea ce poziționează echipamentele produse în România pentru piața europeană.
Europa în urmă: cifrele care contează
Ericsson arată că doar aproximativ 4% din europeni folosesc 5G SA, față de 65% în India și peste 90% în China. India a realizat tranziția într-un interval scurt — doar 18 luni — demonstrând că politicile coerente și măsurile de stimulare pot accelera adoptarea. Harta 5G SA poziționează Europa în mare parte „roșu”, în timp ce America, Asia și unele state din Orientul Mijlociu sunt marcate în verde și albastru.
Ce înseamnă pentru România
Fără 5G SA, România riscă pierderea competitivității în sectoare cheie precum producție, logistică inteligentă, sănătate digitală și smart cities. Ericsson estimează că o implementare completă a 5G mid-band ar putea contribui cu până la 7,6 miliarde euro la PIB-ul României până în 2040.
Propunerea Ericsson: spectru pentru infrastructură
Modelul recomandat de Ericsson propune compensarea costului spectrului cu investiții în rețea — un schimb „spectru pentru infrastructură”. Practici similare din Franța (amânare taxe pe spectru contra extinderii 4G în zone rurale și de-a lungul liniilor ferate) și din Spania (program cu finanțare UE care a conectat 1,8 milioane de locuitori rurali la 5G) sunt citate ca exemple de succes.
Cele cinci direcții propuse pentru România
- Folosirea fondurilor publice și europene pentru infrastructura digitală;
- Legarea costului spectrului de nivelul investițiilor efectuate în rețea;
- Implicarea statului ca prim client pentru tehnologii 5G avansate (pilotare și contracte publice);
- Garantarea securității rețelelor prin selectarea furnizorilor de încredere;
- Implementarea conectivității diferențiate pentru a valorifica complet capabilitățile 5G SA.
Avantaje, funcționalități și cazuri de utilizare relevante pentru piața românească
5G SA oferă latență foarte mică, rețele private securizate și gestionare avansată a resurselor radio. Pentru companii românești și autorități locale, aceste capabilități deschid scenarii practice: automatizare în fabrici (Industry 4.0), logistică cu vehicule conectate, telemedicină în timp real, monitorizare agricolă la scară largă în zonele rurale și soluții de tip smart city în București, Cluj sau Timișoara.
Pe partea de consum, utilizatorii ar observa streaming fără buffering la calitate superioară, experiențe AR/VR pentru educație sau turism și gaming în cloud. Pentru IMM-uri, costurile operaționale pot scădea prin procese optimizate și conectivitate dedicată.
Comparativ regional: de la România la Baltica
Unele piețe mici din UE, precum Lietuva, au arătat agilitate în implementare — ceea ce influențează și Lietuvos rinka. Evenimente și parteneriate regionale din Vilniuje sau Kaune au facilitat schimbul de bune practici; lietuviams le-a fost mai ușor să piloteze proiecte locale pe baza unor programe clare. România poate învăța din astfel de exemple și adapta măsurile la scară națională.
Impactul asupra securității și legislației
Asigurarea securității rețelelor este esențială: România trebuie să adopte mecanisme de evaluare a furnizorilor și standarde clare de securitate cibernetică. Implementarea unor rețele 5G private pentru sectoare critice și contracte publice care să includă cerințe de securitate ar reduce riscurile.
Concluzie: ce pot aștepta românii și companiile
Dacă autoritățile și operatorii adoptă măsurile propuse — folosirea fondurilor UE, schimbul spectru-investiții și rolul activ al statului — România poate recupera decalajul. Impactul va fi resimțit atât de consumatori (servicii digitale mai bune, aplicații în limba română), cât și de companii (productivitate crescută, noi modele de afaceri). Timpul este însă critic: exemplele internaționale arată că tranziția rapidă este posibilă cu voință politică și instrumente financiare adecvate.
Sursa: zonait
Lasă un Comentariu