Inteligența artificială și riscul unei noi divergențe globale

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) lansează un semnal de alarmă: inteligența artificială (IA), dacă nu este guvernată și distribuită echitabil, ar putea răsturna decenii de progrese în reducerea decalajului dintre țările bogate și cele sărace. Un nou raport al PNUD avertizează că viteza de adoptare a IA riscă să creeze o nouă „mare divergență” decât dacă guvernele vor interveni rapid cu politici, formare profesională și investiții în infrastructură digitală.

De ce PNUD trage alarma

IA nu se propagă lent, pe parcursul mai multor ani – ci se extinde la scară globală în doar câteva luni. Această accelerare este esența avertismentului PNUD. Țările care dispun deja de putere de calcul, competențe digitale și capacitate de guvernanță vor captura majoritatea beneficiilor economice generate de IA. Cele care nu au aceste fundații riscă să rămână în urmă sau chiar să regreseze în termeni relativi.

Economieștii PNUD formulează clar problema: linia de falie în era IA este reprezentată de capacitate. Națiunile care investesc în competențe, infrastructură de calcul (centre de date, acces la cloud, procesoare avansate) și instituții vor avansa rapid; altele se pot confrunta cu stagnare severă. Pe scurt, tendința lungă de convergență economică — prin care țările mai sărace recuperau teren față de cele mai dezvoltate — ar putea fi înlocuită de o divergență tot mai mare.

Această dinamică amplifică riscurile pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și pentru stabilitatea socio-economică: dacă productivitatea și inovația rămân concentrate în centre tehnologice restrânse, investițiile străine, transferul de tehnologie și crearea de locuri de muncă calificate vor urma aceleași traiectorii inegale.

Cine are cel mai mult de pierdut?

Raportul subliniază două grupuri deosebit de vulnerabile: femeile și tinerii. Locurile de muncă preponderent ocupate de femei se confruntă cu aproape dublul riscului de automatizare și înlocuire prin IA în comparație cu rolurile dominate de bărbați. Acest lucru reflectă o structură sectorială: multe ocupații din servicii, educație, îngrijire și administrație — domenii în care procentul femeilor angajate este ridicat — sunt susceptibile la transformări prin algoritmi, roboți de conversație și automatizare a sarcinilor administrative.

Tinerii angajați, în special cei între 22 și 25 de ani, găsesc tot mai puține poziții de intrare care să nu poată fi parțial înlocuite sau reconfigurate de IA, periclitând traseele de carieră timpurii. Lipsa posturilor de inițiere afectează acumularea de capital social și experiența practică, ceea ce poate genera efecte negative pe termen lung asupra veniturilor și oportunităților de avansare.

Dincolo de aceste două categorii, alte grupuri vulnerabile includ populațiile rurale, lucrătorii din sectoare informale, persoanele cu dizabilități și minoritățile lingvistice. Firmele mari și hub-urile tehnologice, concentrând resurse de date și investitori, pot spori consolidarea puterii economice, lăsând la o parte comunități întregi fără acces la formare în inteligență artificială sau la infrastructură de bază.

Politicile sociale trebuie să fie sensibile la gen, vârstă și context local: mecanisme precum asigurări sociale extinse, programe de recalificare (reskilling), stimulente pentru angajatori care creează posturi de training și asistență pentru acces la servicii de îngrijire pot diminua riscurile disproporționate. De asemenea, politici fiscale inteligente și parteneriate public-private pot finanța tranziția către o economie digitală incluzivă.

Asia-Pacific: o regiune a extremelor

Regiunea Asia-Pacific ilustrează contrastul dur pe care PNUD îl avertizează. Acolo locuiește aproximativ 55% din populația lumii și se văd ambele extreme: China concentrează în jur de 70% din brevetele de invenție în IA înregistrate în zonă, în timp ce aproximativ 3,7 miliarde de oameni din aceeași regiune nu folosesc deloc instrumente bazate pe IA.

Diferența contează practic. Economii avansate precum Singapore și Coreea de Sud adaugă trilioane la PIB prin creșterea productivității alimentate de IA — investiții în automatizare industrială, optimizarea lanțurilor logistice și servicii digitale inteligente. Între timp, milioane de persoane rămân fără acces la internet de bază, alfabetizare digitală sau dispozitive compatibile, fiind practic excluse din motoarele viitoare de creștere.

Acest decalaj afectează nu doar inegalitatea de venit, ci și capacitatea țărilor de a realiza salturi tehnologice (technology leapfrogging). Țările cu infrastructură slabă de comunicații, reglementări inadecvate pentru date și lipsă de capital uman în domenii STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) vor avea dificultăți în a adopta modele de inteligență artificială adaptate limbilor și contextelor locale.

Pentru a reduce golul, sunt necesare intervenții care includ dezvoltarea competențelor digitale la scară, susținerea cercetării locale, investiții în centre regionale de calcul și modele de afaceri care permit accesul la modelele IA în cloud la costuri reduse. Operațiuni precum localizarea modelelor (modele în limbile locale) și proiectele de date publice deschise pot accelera incluziunea tehnologică în întreaga regiune.

Pași practici pentru a evita „marea divergență”

PNUD subliniază că inegalitatea pe care IA o poate genera nu este inevitabilă. Prin politici rapide și bine direcționate, tehnologia poate rămâne o forță pentru incluziune: diagnostice medicale mai bune, programe de alfabetizare îmbunătățite și sisteme alimentare inteligente sunt toate realizabile. Mai jos sunt prioritățile de politică recomandate în raport, explicate mai detaliat:

• Investiți la scară în competențe digitale: formare profesională practică, programe de recalificare (reskilling) și măsuri țintite pentru femei și tineri.
• Extindeți accesul broadband accesibil și furnizarea de dispozitive, astfel încât comunitățile să poată folosi eficient instrumentele IA.
• Consolidați capacitatea publică de calcul și accesul la cloud pentru universități, startup-uri și instituții guvernamentale din țările în curs de dezvoltare.
• Construiți cadre de guvernanță pentru partajarea datelor, protecția vieții private și utilizarea echitabilă a IA pentru a evita concentrarea puterii.
• Promovați cooperarea internațională și transferul de tehnologie pentru a echilibra terenul global de joc.

Investiții în competențe digitale la scară

Programele naționale de formare trebuie gândite pe nivele diferite: competențe fundamentale digitale pentru majoritatea populației, competențe specializate pentru profesiile afectate și formări avansate în cercetare IA pentru centrele universitare. Modele eficiente combină învățarea online cu practică în mediul real (stagii, proiecte comunitare), iar curricula trebuie actualizată constant pentru a reflecta evoluțiile rapide ale tehnologiei.

Programe țintite pentru femei și tineri pot folosi stimulente financiare, burse și parteneriate cu sectorul privat pentru a facilita tranziția. În plus, integrarea competențelor digitale în sistemul educațional formal, încă din școala primară și gimnaziu, este esențială pentru a construi o bază durabilă de capital uman digital.

Infrastructură, conectivitate și acces la dispozitive

Accesul la internet de mare viteză și la dispozitive adecvate rămâne o condiție prealabilă pentru utilizarea IA. Investițiile în rețele fixe și mobile, în ultimele mile de conectivitate și în soluții de electrificare sunt critice. Politicile de subvenționare a dispozitivelor pentru școli și comunități vulnerabile, precum și scheme pentru reducerea costului abonamentelor pot elimina bariere semnificative.

De asemenea, trebuie abordate aspecte precum localizarea conținutului digital (limba, context cultural) și interoperabilitatea infrastructurilor pentru a facilita integrarea serviciilor bazate pe IA în sectorul public și privat.

Capacitate publică de calcul și acces cloud

Mulți actori locali nu pot susține costurile unui centru de date propriu. Mecanismele de partajare a resurselor — astfel încât universitățile, startup-urile și administrațiile locale să aibă acces la resurse compute scalabile — sunt esențiale. Sprijinul internațional pentru construirea sau accesul la infrastructură în cloud publică și hibridă poate reduce barierele de intrare și poate încuraja inovarea locală.

Programele de acces la GPU-uri, granturi pentru cercetare aplicată și facilități pentru testare a datelor în medii controlate pot accelera dezvoltarea de soluții IA adaptate nevoilor locale, cum ar fi diagnostic medical pentru boli endemice sau modele de predicție agricolă pentru mici fermieri.

Guvernanță pentru date și utilizare echitabilă a IA

Cadrele de reglementare trebuie să abordeze protecția datelor, transparența algoritmică și responsabilitatea în procesul decizional asistat de IA. Standarde clare pentru partajarea datelor, inclusiv măsuri pentru anonimizare și acorduri transfrontaliere, pot facilita cercetarea și dezvoltarea fără a compromite drepturile individuale.

Reglementările antitrust și politicile care previn concentrarea excesivă a datelor și a modelelor proprietare contribuie la menținerea competitivității pe piață. Inițiativele de tip „open models” și infrastructurile de date publice (date deschise) pot sprijini utilizarea responsabilă și echitabilă a IA la scară largă.

Cooperare internațională și transfer tehnologic

Cooperarea între state, organizații multilaterale și sectorul privat este crucială pentru a facilita transferul tehnologic și accesul la expertiză. Aranjamente precum licențele favorabile, parteneriate pentru centre regionale de excelență și proiecte demonstrative pot accelera diseminarea bunelor practici și tehnologiilor adaptate.

De asemenea, finanțarea internațională condusă de bănci de dezvoltare și filantropie poate reduce riscul investițional pentru proiecte locale care urmăresc incluziunea digitală.

Studii de caz și exemple practice

Există deja exemple promițătoare. Platforma de implicare civică din Bangkok folosește IA pentru a canaliza feedback-ul cetățenilor către serviciile publice, iar sistemele de gestionare a inundațiilor din Beijing valorifică IA pentru o atenuare mai rapidă și răspuns mai eficient la dezastre. Aceste cazuri arată că IA poate genera beneficii publice semnificative atunci când este însoțită de proiectare deliberată și supraveghere politică.

Alte exemple includ utilizarea IA în clinici rurale pentru triere și diagnostic asistat, sisteme de învățare adaptivă pentru elevi din zone izolate și aplicații agronomice care optimizează irigarea și folosirea îngrășămintelor pentru fermierii mici. Țările cu strategii naționale clare de IA și programe de includere digitală reușesc să capitalizeze oportunitățile economice păstrând în același timp o orientare pro-socială.

Ce pot face guvernele, organizațiile multilaterale și sectorul privat

Imaginați-vă diagnostice mai rapide în clinici rurale sau sisteme de învățare adaptivă care ajung la elevii din afara sălilor de clasă. Aceste posibilități sunt realiste — dar numai dacă guvernele, organizațiile multilaterale și sectorul privat acționează rapid pentru a lărgi accesul, a proteja grupurile vulnerabile și a investi în construire de capacitate.

Guvernele pot adopta strategii complementare: politici fiscale care stimulează investițiile în formare și infrastructură, reglementări care asigură transparența și echitatea, și parteneriate public-private care reduc costurile inițiale pentru implementare. Organizațiile multilaterale pot facilita transferul tehnologic și finanțarea, iar sectorul privat are responsabilitatea de a livra soluții accesibile și etice, cu programe de responsabilitate socială corporativă orientate către incluziune.

De asemenea, cooperarea academică și schimburile profesionale transfrontaliere pot crea poduri de cunoaștere, iar inițiativele open-source pot democratiza accesul la tehnologie avansată. În absența acestor măsuri, concentrarea resurselor și a know-how-ului în câteva centre va accentua disparitățile.

Timpul este scurt. Raportul PNUD este un apel clar: acționați acum pentru a modela IA astfel încât să reducă inegalitățile în loc să le amplifice. Abordarea trebuie să fie multidimensională — combinând reforme educaționale, investiții în infrastructură, reglementări inteligente și parteneriate globale — pentru a asigura că IA devine un instrument de dezvoltare durabilă și incluziune socială.

Implementarea cu succes necesită indicatori clari de performanță, monitorizare independentă și mecanisme de responsabilitate pentru a urmări progresul. Măsurile trebuie calibrate la nivel local și flexibil adaptate la ritmul tehnologic. Numai astfel putem transforma riscurile într-o oportunitate de a construi o economie digitală mai echitabilă, cu beneficii larg distribuite.