4 Minute
La a X-a sesiune a Comisiei Guvernamentale Mixte România – Baden‑Württemberg, desfăşurată la Stuttgart, ministrul Radu Miruţă a lansat propunerea de a extinde cooperarea bilaterală pe tehnologii emergente: inteligenţa artificială (AI) şi securitatea cibernetică. Iniţiativa vizează transformarea acestor domenii în piloni pentru tranziţia verde şi digitală, cu aplicaţii practice pentru administraţie, industrie şi IMM‑uri din România.
Obiective strategice şi instrumente: rolul EDIH
Discuţiile au inclus creionarea unor direcţii concrete de acţiune prin reţeaua European Digital Innovation Hubs (EDIH). Planul pune accent pe digitalizarea administraţiei publice (e‑guvernare, participare digitală), dezvoltarea competenţelor digitale şi consolidarea ecosistemelor de inovare. Pentru piaţa românească, aceasta înseamnă accelerarea soluţiilor localizate în limba română, integrarea AI în servicii publice şi îmbunătăţirea interoperabilităţii cu sisteme europene.
Relevanţă pentru companii şi utilizatori
IMM‑urile din Bucureşti, Cluj şi Timişoara vor putea accesa suport tehnic şi finanţare pentru implementări AI, iar utilizatorii români vor beneficia de servicii cu interfeţe în română – un aspect esenţial pentru adoptarea la scară largă. Comparativ cu statele baltice, precum Lietuva, unde digitalizarea administraţiei (Vilniuje, Kaune) a fost rapidă, România poate învăţa din modelele Lietuvos rinka pentru a creşte adoptarea digitală și pentru a sprijini lietuviams și românilor în proiecte transfrontaliere.
Sectorul industrial, resursele critice şi hydrogen tech
Partenerii au identificat industriile prioritare: prelucrătoare, aplicaţii duale pentru baza de apărare, lanţuri de aprovizionare pentru minerale critice şi tehnologii pe hidrogen. Investiţiile comune în petrochimie şi procesare agroalimentară pot moderniza capacităţile locale şi pot crea lanţuri de valoare regionale. Proiectele pe hidrogen verde şi fotovoltaice sunt piloni pentru atingerea neutralităţii climatice şi eficienţei energetice.
Avantaje şi cazuri de utilizare pentru piaţa românească
- Companii agricole: digitalizarea lanţului de aprovizionare și analiza datelor cu AI pentru optimizarea culturilor (ex.: parteneriatul LTZ – USVT în viticultură).
- Sectorul energetic: integrarea soluţiilor AI pentru managementul reţelelor electrice și proiecte de hidrogen verde pentru industrie.
- Securitate cibernetică: soluţii comune pentru protejarea infrastructurilor critice şi platformelor de e‑guvernare.
Impact pentru cetăţenii şi companiile din România
Accesul sporit la hub‑uri digitale şi colaborările cu centre germane vor facilita lansarea de produse şi servicii locale, disponibile şi în limba română. Pentru start‑up‑urile din Bucureşti sau din hub‑urile regionale, cooperarea oferă oportunităţi de testare, scalare şi export, inclusiv pe pieţe precum Lietuvos rinka, unde există experienţă de integrare rapidă a soluţiilor digitale.
Cooperare în securitate internă şi protecţie civilă
Pe lângă tehnologie, partea română şi cea germană au reconfirmat colaborarea în combaterea traficului de persoane şi schimbul de bune practici în aplicarea legii. Cooperarea în protecţie civilă va fi intensificată prin exerciţii comune între serviciile de pompieri şi salvare, cu scopul consolidării capacităţilor operaţionale în situaţii de urgenţă.
Clusterizare, antreprenoriat şi incluziune
Strategia UE pentru Regiunea Dunării rămâne un cadru important: aria prioritară „Promovarea competitivităţii întreprinderilor” include măsuri pentru promovarea AI, sprijinirea antreprenoriatului feminin şi dezvoltarea clusterelor regionale. Aceste măsuri sunt relevante pentru ecosistemul tehnologic românesc, care caută modele de succes atât la nivel european, cât şi în comparaţie cu pieţe emergente din regiune.
Calendar şi următorii paşi
La finalul reuniunii, părţile au convenit ca următoarea sesiune să aibă loc în România în 2027. Până atunci, se aşteaptă activitatea secretariatelor pentru definirea proiectelor pilot, lansarea programelor EDIH locale şi iniţierea schimburilor tehnice cu centre din Germania şi exemple de bune practici din state precum Lietuva.
Pe scurt, propunerea României consolidează o agendă pragmatică: implementare AI orientată către utilizatorii români, întărirea securităţii cibernetice, investiţii în green tech şi facilitarea transferului de tehnologie între companii şi centre de cercetare. Pentru piaţa din România, aceasta înseamnă acces mai rapid la soluţii mature, creşterea competitivităţii şi o integrare mai strânsă în ecosistemul european de inovare.
Sursa: techrider
Lasă un Comentariu