10 Minute
Oficiul american pentru brevete și mărci (U.S. Patent and Trademark Office - USPTO) a clarificat modul în care inteligența artificială generativă se încadrează în procedura de brevetare: ea poate asista inventatorii, dar nu poate fi numită inventator. Ghidul actualizat explică cum ar trebui tratați sistemele AI ca una dintre multiplele unele folosite în procesul de inventare.
USPTO reclasifică AI generativă ca parte din trusa inventatorului
În noul ghid publicat, USPTO compară inteligența artificială generativă cu echipamentele de laborator, aplicațiile software şi bazele de date de cercetare — mijloace utile în procesul creativ, dar nu creatori independenți. Reuters a relatat actualizarea agenției, care urmează unei hotărâri a unei curți federale de apel ce stabilește că numai persoanele fizice pot fi desemnate inventatori în cererile de brevet și în brevetele emise.
John Squires, conducătorul biroului, a sintetizat poziția astfel: «Sistemele de inteligență artificială, inclusiv AI generativă și alte modele computaționale, sunt instrumente folosite de inventatorii umani. Ele pot furniza servicii sau genera idei, dar rămân instrumente în mâinile persoanei care a produs invenția reclamată.» Această formulare poziționează clar AI ca o tehnologie de suport, subliniind responsabilitatea umană în conceperea elementelor inventive.
Ce înseamnă ghidul pentru brevete și calitatea de inventator
USPTO a clarificat că nu există un traseu de examinare separat pentru invențiile care au folosit AI. Regulile tradiționale privind calitatea de inventator rămân în vigoare: doar persoane fizice pot fi listate ca inventatori, iar când mai multe persoane colaborează — chiar și cu asistenţă din partea AI — se aplică principiile consacrate ale co-inventorship. Ghidul actualizat oferă, de asemenea, clarificări asupra problemelor de brevetabilitate pentru inovaţii dezvoltate cu ajutorul AI, cum ar fi candidaţi pentru medicamente identificaţi sau optimizaţi cu modele generative.
Gândiți-vă la o echipă de cercetare care folosește un model generativ pentru a propune structuri moleculare. Conform noului ghid, rezultatele generate de model pot informa munca echipei, dar cererea de brevet trebuie să identifice contribuțiile umane care au conceput aspectele inventive. Pe scurt: AI poate accelera descoperirea și poate sugera direcții de cercetare, dar recunoașterea legală și responsabilitatea pentru invenție revin persoanelor fizice.
Pași practici pe care inovatorii ar trebui să îi urmeze
- Documentați clar contribuțiile umane — înregistrați cine a conceput conceptele inventive și când a avut loc concepția.
- Înregistrați prompturile AI, versiunile modelelor și seturile de date folosite pentru a demonstra rolul pe care l-a avut sistemul.
- Descrieți rolul AI în depuneri: tratați-o ca un instrument care facilitează munca, nu ca un inventator.
- Consultați un consilier în brevete din timp atunci când AI influențează în mod material pașii inventivi sau elementele revendicate.
Ghidul urmărește să aducă claritate practică pe măsură ce AI devine tot mai frecventă în laboratoare și fluxuri de proiectare. Deși poziția juridică actuală — aceea că doar oamenii pot fi inventatori — rămâne neschimbată, USPTO atenționează că evoluțiile tehnologice sau juridice viitoare ar putea determina actualizări suplimentare. Până atunci, companiile și cercetătorii pot continua să se bazeze pe AI generativă pentru a stimula creativitatea, dar trebuie să păstreze și să documenteze autoratul uman din spatele oricărei invenții revendicate.
Context legal și precedent judiciar
Decizia agenției vine pe fondul unei jurisprudente recente în care instanțele federale au confirmat că legislaţia privind brevetele se aplică în mod tradițional doar persoanelor fizice. Această interpretare pornește de la limbajul textului legal privind „inventorul” și de la intenția istorică a sistemului de proprietate intelectuală, care presupune responsabilitate și capacitate juridică — caracteristici atribuite persoanelor umane. În practică, această delimitare ridică probleme complexe atunci când un algoritm contribuie semnificativ la generarea unei idei tehnice.
În jurisprudență și în literatura de specialitate, s-au discutat scenarii ipotetice: dacă un sistem de AI produce o soluție complet funcțională fără intervenție umană, cine deține dreptul asupra invenției? În prezent, USPTO și instanțele aflate sub jurisdicția federală din Statele Unite preferă soluția simplă — responsabilitatea și proprietatea sunt atribuite oamenilor implicați. Aceasta determină firmele și centrele de cercetare să-și revizuiască politicile interne pentru a reflecta modul în care sunt înregistrate contribuțiile și cum sunt formulate cererile de brevet.
Aspecte de brevetabilitate pentru inovațiile asistate de AI
Din perspectivă tehnică și de examinare, o invenție trebuie să îndeplinească cerințele clasice: noutate, activitate inventivă (non-evidență) și aplicabilitate industrială. Utilizarea AI în fazele de cercetare, proiectare sau optimizare nu schimbă aceste criterii de fond, dar poate influența modul în care examinatorii evaluează dovezile privind concepția inventivă.
De exemplu, un candidat la un medicament descoperit prin screening virtual cu un model generativ poate ridica întrebări despre aportul creativ al cercetătorului: cine a selecționat parametrii, cine a interpretat rezultatele, cine a validat experimental conceptele? În examenele tehnice, probele care arată intervenția umană în definirea ipotezei, interpretarea rezultatelor sau derivarea revendicărilor vor fi decisive pentru recunoașterea calității de inventator.
Evaluarea activității inventive când se folosește AI
Examinatorii vor solicita, de obicei, detalii suplimentare atunci când elemente clave ale invenției provin din fluxuri de lucru automatizate. Informații precum criteriile de selecție a modelelor, parametrii folosiți, metodologia de validare și pașii de rafinare efectuați de ingineri sau cercetători devin esențiale. În practică, aceeași idee generată de un model poate fi considerată aşadar parte a procesului creativ uman dacă există dovezi concrete că persoanele au tradus, rafinat și încorporat sugestiile modelului într-o soluție tehnică nouă.
Recomandări pentru documentare și practici de conformitate
Documentarea riguroasă este elementul central al conformității cu ghidul USPTO. Organizarea internă a fluxurilor de lucru și păstrarea unui jurnal de cercetare detaliat — care să includă timestamp-uri, autori, schimbări succesive și decizii cheie — ajută la construirea unui dosar solid în eventualitatea unei dispute privind inventorship sau validitatea brevetului.
Iată câteva practici recomandate:
- Păstrați înregistrări electronice ale sesiunilor cu AI, ale prompturilor sau scripturilor folosite și ale rezultatelor brute generate.
- Notați cine a analizat și a ales din rezultatele generate de AI, precum și rațiunile științifice sau tehnice ale alegerilor făcute.
- Includeți în dosarul de brevet o descriere clară a modului în care AI a contribuit la dezvoltare — de exemplu, «AI a generat variante inițiale, iar inventatorii le-au rafinat conform criteriilor X, Y și Z».
- Stabiliți proceduri interne pentru revizuirea versiunilor modelelor utilizate (de ex. actualizări majore), deoarece schimbările în arhitectura sau în datele de antrenament pot modifica rolul atribuit AI.
Aceste măsuri nu doar reduc riscul litigiilor privind calitatea de inventator, ci și sporesc transparența în fața examinatorilor de la USPTO și a altor autorități de proprietate intelectuală la nivel internațional.
Implicații pentru industrii cheie
Sectorul farmaceutic, cel al materialelor avansate, electronica și ingineria software sunt printre cele mai influențate de această clarificare. În cercetarea biomedicală, de exemplu, modelele generative accelerează descoperirea de moleculare candidate, dar pașii de validare preclinică și contribuțiile științifice umane rămân esențiale pentru demonstrarea inventivei. În inginerie, prototipurile generate automat trebuie adesea adaptate de experți pentru a fi fezabile din punct de vedere industrial, ceea ce susține recunoașterea aportului uman.
Companiile care integrează AI în procesele lor trebuie să își adapteze strategiile de proprietate intelectuală: să se asigure că angajații înțeleg criteriile de inventorship, să clarifice în contractele de muncă și în acordurile cu colaboratorii modul în care sunt raportate contribuțiile și să includă clauze despre gestionarea rezultatelor generate de AI.
Aspecte etice și de guvernanță
Pe lângă implicațiile juridice, folosirea AI în generarea de invenții ridică întrebări etice și de guvernanță. Cine este responsabil dacă un rezultat generat de AI are efecte adverse? Cum se asigură echitatea în recunoașterea meritelor între membri unei echipe când contribuțiile sunt mixte, umane și automate? Implementarea unor politici interne de guvernanță a AI, care să prevadă roluri și responsabilități clare, contribuie la o abordare responsabilă a inovării asistate de inteligență artificială.
Rolul consilierilor juridici și al echipelor interdisciplinare
Colaborarea strânsă între cercetători, ingineri, consilieri în proprietate intelectuală şi specialişti în etica AI devine recomandarea de bune practici. Consilierii pot oferi îndrumări privind formularea cererilor de brevet, redactarea declarațiilor de inventorship și pregătirea documentelor de susținere care explică aportul uman. Echipele interdisciplinare pot evalua riscurile operaționale și reputaționale asociate cu utilizarea modelelor generative, ajutând organizațiile să ia decizii informate privind protecția inovării.
Perspective viitoare și concluzii
Pe măsură ce tehnologiile AI evoluează, va exista presiune pentru reevaluarea conceptului de autor sau inventor în contextul automatizării creative. Totuși, în prezent, cadrul legal rămâne centrat pe persoana fizică. Pentru companii și instituții de cercetare, mesajul practic este clar: utilizați AI generativă pentru a accelera inovația, dar mențineți dovezi solide ale intervenției și judecății umane care transformă sugestiile automate în soluții brevetabile.
Prin aplicarea recomandărilor de documentare, a practicilor de guvernanță și a consultanței juridice proactive, organizațiile pot reduce riscul disputelor privind inventorship și pot consolida valoarea portofoliilor lor de brevete. În plus, transparența în descrierea contribuțiilor AI sprijină încrederea examinatorilor și poate facilita cooperarea internă între echipele tehnice și cele juridice.
În concluzie, ghidul USPTO nu limitează utilizarea AI în cercetare sau dezvoltare; dimpotrivă, încurajează integrarea responsabilă a instrumentelor generative, subliniind în același timp că responsabilitatea legală şi recunoașterea inventatorului rămân prerogative ale persoanelor fizice implicate în procesul inventiv.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu