Taxa de 25 lei pe colete: ce înseamnă pentru România

Taxa de 25 lei pe colete: ce înseamnă pentru România

Comentarii

5 Minute

Autoritățile române au decis păstrarea nivelului taxei propuse pentru coletele cu valoare de până la 150 euro — 25 lei pe colet — însă aplicarea acesteia a fost amânată și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, potrivit informațiilor Profit.ro. Măsura vizează în special coletele provenite de pe platformele globale low-cost precum Shein, Temu sau Alibaba, care au generat un val de importuri ieftine ce pune presiune pe retailul local și pe sistemele vamale.

Contextul european: eliminarea scutirii de la 150 €

Recent, Consiliul UE a decis eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele cu valoare sub 150 euro începând din 2026. Acest pas urmărește echilibrarea condițiilor de concurență între comerțul electronic (importuri directe de colete individuale) și comerțul tradițional (importuri în vrac către retaileri). Creșterea explozivă a volumului de colete din Asia, în special din China, a accelerat calendarul deciziei, forțând statele membre să introducă măsuri interimare, inclusiv taxe naționale pe procesarea coletelor.

De ce contează pentru români și pentru piața locală de tehnologie

Pentru utilizatorii români de platforme online și pentru startup-urile de e‑commerce și de logistică, introducerea taxei înseamnă costuri directe suplimentare per comandă. Companiile de curierat și marketplace-urile care operează în România trebuie să-și adapteze sistemele de facturare, rutare și retur. În același timp, soluțiile tehnologice pentru procesarea declarațiilor vamale, automatizarea TVA și integrarea cu platformele comerciale vor deveni esențiale.

Impactul asupra consumatorilor

Cumpărătorii vor observa creșteri modeste ale costului final pentru articolele ieftine importate direct. Pentru comenzi mari sau pentru retaileri care importă în cantități, impactul este mai redus comparativ cu cumpărăturile individuale. Pentru români interesați de gadgeturi, accesorii tech și electronice ieftine provenite din China, această taxă ar putea descuraja comenzile frecvente de valoare mică.

Impactul asupra companiilor tech și logisticii

Firmele de curierat vor trebui să implementeze fluxuri noi pentru colectarea și virarea taxei, iar platformele e‑commerce vor integra costul în checkout. De asemenea, furnizorii de soluții software pentru logistică și vamă (EDI, sisteme de manifest, API-uri pentru calcul taxe) vor înregistra cerere crescută. Centrul de date vamale al UE promite funcționalități mai solide până în 2028, dar între timp statele membre caută soluții temporare și rapide.

Modificări legale în România: ce s-a schimbat în proiect

Proiectul românesc a fost readus în Parlament după observațiile Curții Constituționale (CCR). Comisiile reunite au eliminat prevederile controversate, precum referințele la testul poligraf pentru angajați ANAF, pentru a evita noi obiecții constitutionale. Amendamentele au vizat doar ajustări necesare, astfel încât legea să poată fi adoptată fără întârziere suplimentară.

Comerț electronic: comparații și alternative

Pe plan regional, state precum Lietuva au pus accent pe modernizarea porturilor logistice din Vilniuje și Kaune, și pe digitalizarea proceselor vamale pentru a face față volumelor mari de colete. În România, operatorii de curierat și marketplace-urile locale pot adopta strategii similare: consolidarea importurilor în puncte de distribuție locale, folosirea hub‑urilor regionale și integrarea cu sisteme automate de verificare a conformității produselor.

Avantaje competitive pentru retailul local

Eliminarea avantajului artificial al importurilor mici poate oferi un avantaj competitiv retailerilor români și europeni care respectă standardele de calitate și siguranță. Avantajele includ stimularea producției locale, reducerea deșeurilor generate de produse neconforme și protejarea forței de muncă din sectorul retail și logistică.

Use cases tehnologice

Companiile pot implementa: sisteme de calcul automat al taxelor la checkout, integrare API cu soluții vamale, instrumente de compliance pentru verificarea certificatelelor și standardelor, și platforme omnichannel care consolidează fluxurile de retur. Soluțiile SaaS pentru antreprenori locali vor fi căutate intens de comercianții mici și mijlocii din România.

Ce urmează și cum trebuie să se pregătească România

Guvernul și mediul privat trebuie să coopereze pentru a implementa reglementări clare și suport tehnic: instruire ANAF, proceduri de interoperabilitate cu hub‑ul vamal european și asigurarea că sistemele curierilor pot gestiona volum crescut de declarații. Întreprinderile din IT, finite cu soluții pentru conformitate vamală, vor găsi oportunități pe piața românească, dar și în regiune — inclusiv pentru parteneriate cu firme din Lietuva sau din alte state baltice care au început deja digitalizarea vamală.

În concluzie, taxa de 25 lei/colet este o schimbare semnificativă pentru piața locală de commerce și tehnologie. Pe termen scurt, românii pot vedea prețuri puțin mai mari la comenzile mici din platformele internaționale; pe termen mediu și lung, măsura ar putea stimula dezvoltarea de soluții tehnologice locale de compliance și logistică, consolidând ecosistemul e‑commerce românesc.

Sursa: profit

Lasă un Comentariu

Comentarii