9 Minute
O instanță din Berlin a decis că Google a abuzat de poziția sa dominantă în rezultatele de comparație a prețurilor și trebuie să plătească în total 572 de milioane € (aproximativ 664 milioane $) ca despăgubiri către două platforme germane de comparare a prețurilor. Hotărârea reprezintă unul dintre cele mai mari sume acordate în Europa în litigii antitrust împotriva Google și ar putea intensifica controlul asupra modului în care marile motoare de căutare afișează rezultate pentru cumpărături.
Curtea constată ani de tratament preferențial pentru Google Shopping
Instanța a concluzionat că, în perioada 2008–2023, Google a direcționat traficul utilizatorilor către propriul serviciu Google Shopping, afectând în mod semnificativ concurența pe piața comparatoarelor de prețuri. Cele două hotărâri separate au dispus plata a 465 de milioane € către Idealo și 107 milioane € către Producto, totalizând 572 milioane €.
- Idealo — parte a grupului Axel Springer — a primit 465 milioane €, după ce inițial ceruse 3,3 miliarde €, invocând ani de trafic pierdut și venituri din publicitate reduse.
- Producto a obținut 107 milioane € ca despăgubiri pentru pierderi similare cauzate de prioritizarea rezultatelor proprii ale Google.
Decizia judecătorească detaliază mecanismele prin care favorizarea rezultatelor proprii poate surveni: elemente de interfață (layout), plasamente privilegiate în paginile de rezultate, reguli de indexare și, potrivit documentelor din dosar, ajustări ale algoritmilor care au determinat afişarea unor linkuri și module ce redirecționează utilizatorii spre Google Shopping. În astfel de situații, site-urile comparatoare, platformele de comerț electronic și comercianții independenți pierd vizibilitate și volume importante de clienți potențiali.
Pe lângă suma fixă a despăgubirilor, hotărârea are valoare de precedent în sensul recunoașterii dreptului actorilor economici afectați de practici de favorizare să solicite reparații financiare în fața instanțelor naționale. Analiza instanței a inclus probe de trafic, rapoarte de venituri din publicitate și expertize economice care au încercat să cuantifice impactul pe termen lung pentru fiecare reclamant.
Ce a condus la acest verdict și contextul mai larg al UE
Hotărârea urmează o decizie din 2024 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU), care a stabilit că Google a favorizat propriile rezultate în secțiunile de comparare a prețurilor. Acea decizie a confirmat o sancțiune antitrust de ordinul miliardelor de euro împotriva Google și a creat un cadru juridic mai clar pentru acțiunile private introduse de servicii concurente în instanțele naționale.
Contextul european include mai mulți factori relevanți pentru înțelegerea sensului juridic al cazului: aplicarea articolului privind abuzul de poziție dominantă în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (de obicei art. 102 TFUE), rolul Comisiei Europene (DG COMP) în investigații și sancțiuni, dar și rivalitatea procedurală între sancțiunile administrative impuse de autorități și acțiunile de despăgubire inițiate de entități private. Instanțele naționale pot evalua probele într-un cadru procedural diferit, însă deciziile CJEU influențează interpretarea normelor europene atât în fața autorităților, cât și în fața judecătorilor naționali.
De asemenea, hotărârea din Berlin reaprinde dezbaterea despre modul în care platformele verticale (cum ar fi serviciile de cumpărături) trebuie separate sau reglementate față de motoarele principale de căutare. Criticii susțin că favorizarea serviciilor proprii poate distorsiona piața și reduce inovația, în timp ce apărătorii companiilor de tehnologie invocă eficiența integrării, experiența utilizatorului și modelul de licitare pentru poziționare (auction-based ad placements).
Pe plan practic, această decizie consolidează poziția companiilor de comparare a prețurilor care caută remedii judiciare pentru pierderi economice și oferă un exemplu de cum litigiile civile pot consuma sau completa procedurile administrative de reglementare. Impactul asupra politicilor de concurență la nivelul UE va depinde și de reacția autorităților naționale și de modul în care vor fi formulate eventualele măsuri corective impuse companiilor tech dominante.
Google respinge acuzațiile și intenționează să facă apel
Google a respins acuzațiile în mod public și a anunțat că va face apel la hotărârile emise de instanța din Berlin. Compania subliniază că în 2017 a implementat modificări substanțiale ale serviciului Google Shopping pentru a se conforma normelor de concurență ale UE și susține că Shopping funcționează ca o afacere separată ce participă la aceleași licitații (auctions) ca și ceilalți ofertanți pentru obținerea plasamentelor.
Argumentele centrale ale Google includ: 1) schimbările de design și de funcționare efectuate în urma investigațiilor anterioare; 2) existența unui mecanism de licitare în care comercianții plătesc pentru vizibilitate și plasament; 3) faptul că prezența Google Shopping în rezultatele afișate nu ar constitui automat un abuz dacă alți furnizori beneficiază de oportunități similare de acces și competiție.
Procesul de apel va analiza atât probele economice, cât și interpretarea legală a faptelor, iar Google poate solicita suspendarea executării hotărârii până la soluționarea căii de atac, în funcție de mecanismele procedurale disponibile în jurisprudența germană. În practică, duratele de judecată pentru apel pot fi îndelungate, iar rezultatul ar putea influența modul în care sunt calculate și aplicate despăgubirile în cazuri similare în întreaga Europă.
Este important de remarcat că o eventuală victorie în apel nu ar anula automat consecințele politice sau reputaționale ale hotărârii inițiale: investitorii, partenerii comerciali și autoritățile de reglementare pot folosi decizia ca reper pentru decizii ulterioare privind conformitatea și transparența. Totodată, dacă Google pierde pe toate căile de atac, aceasta ar putea impulsiona un val de cereri similare din partea altor comparatoare și comercianți care se consideră prejudiciați.
De ce contează pentru cumpărători și rivali
Imaginați-vă că căutați un televizor și vedeți în paginile de rezultate în principal linkuri și widget-uri care vă direcționează către un singur serviciu. Aceasta este îngrijorarea autorităților de concurență și a rivalilor: atunci când un motor de căutare dominant favorizează listările proprii, consumatorii pot vedea un număr mai mic de opțiuni, iar concurenții pierd trafic esențial și venituri din publicitate. Reducerea opțiunilor vizibile poate afecta transparența prețurilor și comparabilitatea ofertelor între comercianți.
Din perspectiva comercianților și a platformelor de comparare a prețurilor, consecințele concrete includ scăderea conversiilor, pierderi de venituri directe din tranzacții și costuri mai mari de marketing pentru a recupera vizibilitatea pierdută. Pentru industriile care depind de trafic comparativ — retailul online, electronicele, electrocasnicele — efectele pot fi semnificative, în special pentru afacerile mici și mijlocii care nu pot concura financiar cu bugetele masive de publicitate ale unor jucători mari.
Pe planul politicilor publice, hotărârea poate stimula autoritățile europene și naționale să revizuiască reglementările referitoare la motoarele de căutare, platformele verticale și practici de plasare a conținutului comercial. Măsurile posibile includ obligații de transparență în algoritmi, separarea operațiunilor verticale, reguli stricte pentru afișarea rezultatelor comerciale și posibilitatea acordării de remedii preventive (injunctive) în paralel cu sancțiunile financiare.
Din perspectiva utilizatorului final, schimbările pot fi benefice dacă conduc la afișarea unui portofoliu mai larg de oferte și la o comparare mai corectă a prețurilor. Totuși, există și riscul unor schimbări bruște în interfața rezultatelor de căutare care pot afecta experiența utilizatorului sau pot genera confuzie până când noile reguli și practici devin standard.
Ce urmăriți în continuare
Următoarele etape de urmărit includ apelurile legale ale Google, posibilele revizuiri ale politicilor interne ale platformei privind afișarea rezultatelor comerciale, și reacțiile autorităților de concurență din alte state membre UE. Va fi important să urmăriți termenele procedurale ale apelului, argumentele juridice prezentate în fazele următoare și eventualele decizii preliminare care ar putea influența executarea hotărârii inițiale.
De asemenea, companiile din sectorul comparatoarelor de prețuri și comercianții care utilizează publicitate online ar trebui să analizeze impactul pe termen lung asupra strategiilor lor de marketing digital. Măsuri practice includ optimizarea campaniilor publicitare, diversificarea surselor de trafic (SEO, social media, afiliere) și documentarea clară a pierderilor economice pentru eventuale acțiuni juridice ulterioare.
Pe termen mediu, cazul ar putea determina o schimbare de paradigmă în negocierea relațiilor dintre platforme și furnizorii de conținut sau servicii comerciale: mai multă transparență în modalitățile de plasare, reguli clare privind tratamentul echitabil al terților și mecanisme de remediere mai rapide. Instrumentele legislative recente din UE, cum ar fi Digital Markets Act (DMA) sau viitoare inițiative de reglementare, pot interacționa cu jurisprudența și pot oferi un cadru suplimentar pentru intervenții.
În concluzie, decizia din Berlin nu este doar o restituire financiară pentru două platforme germane, ci și un semnal pentru jucătorii din ecosistemul digital: supravegherea concurenței rămâne activă, iar instrumentele judiciare și administrative pot funcționa complementar pentru a asigura o piață online competitivă. Afacerile, reglementatorii și consumatorii vor urmări atent cum vor evolua apelurile și ce măsuri concrete vor fi adoptate pentru a preveni practica favoritismului în afișarea rezultatelor comerciale.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu