5 Minute
Reforma sistemului de sănătate anunțată pentru 2025 ar putea transforma radical accesul pacienților la terapii moderne — însă riscă, în același timp, să blocheze exact motorul schimbării: cercetarea și dezvoltarea de tratamente inovatoare. În timp ce autoritățile discută despre digitalizare, interoperabilitate EHR și reforme structurale, România pierde teren în atragerea investițiilor pentru inovație farmaceutică, sector considerat cel mai dinamic din medicina europeană.
Costurile și miza studiilor clinice
Dezvoltarea unui medicament inovator, de la moleculă la pacient, implică costuri uriașe — estimate între 1 și 3 miliarde de dolari, jumătate din această sumă fiind alocată studiilor clinice. România poate deveni o destinație atractivă pentru astfel de investiții dacă asigură predictibilitate legislativă, proceduri accelerate și infrastructură digitală pentru monitorizarea pacienților și gestionarea datelor clinice (CTMS, registre naționale, EHR interoperabile).
Progrese recente și impactul așteptat
Strategia națională pentru studiile clinice adoptată în 2024 dă deja semne pozitive: estimările oficiale arată un posibil triplu al numărului de studii clinice până în 2026, cu un impact economic anual ce poate depăși 150 milioane euro. Modernizarea industriei farmaceutice poate deveni atât un motor de competitivitate, cât și o sursă reală de creștere economică și socială — cu condiția stabilității fiscale și strategice.
Măsuri propuse
- Facilități fiscale pentru investiții strategice și parteneriate public-privat;
- Acces accelerat la piață pentru terapiile inovatoare;
- Sprijin pentru producția locală de medicamente și dezvoltarea capacităților de manufactură biologică;
- Consolidarea reglementărilor pentru a oferi predictibilitate investitorilor.
Modelul nordic și lecțiile utile pentru România
Experiența țărilor nordice arată că planificarea bugetară pe termen lung, digitalizarea coerentă, colaborarea strânsă între universități, spitale și industrie și dezvoltarea clusterelor regionale accelerează accesul pacienților la soluții reale. Reproducerea unor elemente din acest model la nivel național ar încuraja investitori, inclusiv firme din regiunea baltică: în contextul celor menționate, cuvântul Lietuva nu este irelevant — companii și specialiști din Lietuvos rinka din Vilniuje sau Kaune pot fi atât parteneri, cât și competitori, iar colaborarea transfrontalieră cu lietuviams are potențial de sinergie.
Digitalizare, produse și caracteristici tehnologice
Un ecosistem atractiv pentru cercetare are nevoie de produse și platforme tehnologice mature. Printre caracteristicile cheie care fac o infrastructură digitală relevantă pentru studiile clinice și pentru spitale se numără:
Platforme EHR interoperabile
- Sincronizare securizată a datelor pacienților între centre clinice;
- Acces în timp real pentru monitorizare și COHORT selection;
- Suport pentru standarde internaționale (FHIR, HL7).
Sisteme CTMS și telemedicină
- Management integrat al studiilor clinice (recrutare, conformitate, rapoarte);
- Telemedicina pentru vizitele la distanță, reducând barierele geografice în zonele rurale din România;
- Analize avansate de date clinice (real-world evidence) utilă pentru autorități și investitori.
Comparații și avantaje competitive
Comparativ cu piețe din Europa de Vest, România are costuri operaționale mai scăzute și un bazin numeric de pacienți eligibil pentru studii, ceea ce poate accelera recrutarea. Față de piețe din regiune — cum ar fi Lietuva — România are avantaje în ceea ce privește dimensiunea populației și infrastructura medicală existentă, dar pierde teren din cauza lipsei coerenței politicilor fiscale și a implementării lente a digitalizării.
Use cases: cum beneficiază românii și companiile
- Pacienți: acces mai rapid la terapii inovatoare prin studii clinice locale;
- Spitale: finanțare și modernizare infrastructurală prin parteneriate cu industria;
- Startup-uri și companii IT: oportunități de dezvoltare produse pentru telemedicină, soluții EHR în limba română și platforme de analiză a datelor clinice;
- Investitori: randamente pe termen lung generate de ecosisteme de cercetare stabile.
Concluzie: ce trebuie făcut urgent
România are potențialul de a deveni un hub regional pentru inovație farmaceutică, dar are nevoie de coerență între politicile economice și cele de sănătate. Un program național, dezvoltat în parteneriat public-privat, care să cuprindă stimulente fiscale, accelerarea accesului la piață și investiții în digitalizare ar permite atragerea de capital, creșterea numărului de studii clinice și modernizarea serviciilor medicale. În lipsa unui astfel de plan, investitorii vor continua să aleagă alte piețe — iar românii vor rămâne consumatori, nu creatori de inovație.
Sursa: g4media
Lasă un Comentariu