Apple retrage etichetele 'carbon neutral' după controverse

Apple retrage etichetele 'carbon neutral' după controverse

Comentarii

8 Minute

Apple a eliminat discret etichetele "carbon neutral" de pe mai multe produse recente, inclusiv Apple Watch Series 11, Apple Watch Ultra 3 și M4 Mac mini. Această modificare intervine după controale legale desfășurate în Europa și în contextul unor întrebări ridicate privitor la strategia companiei privind compensarea emisiilor de carbon.

Etichetele dispar după presiune legală europeană

Blogul francez WatchGeneration (preluat de MacRumors) a observat primul actualizările: paginile produselor nu mai descriu noile modele Watch drept "carbon neutral", iar M4 Mac mini și-a pierdut eticheta de neutralitate în carbon după o actualizare în jurul evenimentului Apple din septembrie. Ulterior, Apple a eliminat formularea și de pe site-ul său german, după ce o instanță din Germania a considerat afirmația înșelătoare.

Schimbarea nu a fost pur estetică: ea reflectă o tensiune reală între modul în care companiile își comunică realizările de sustenabilitate și așteptările reglementatorilor privind transparența. Deși Apple menține angajamente ambițioase privind reducerea emisiilor, formulările folosite în marketing trebuie să respecte noile standare juridice — în special în Uniunea Europeană, unde normele privind declarațiile ecologice devin din ce în ce mai stricte.

Ce promisese Apple inițial — și de ce conta

Apple prezentase unele modele Watch lansate în 2023 ca fiind primele sale produse "carbon neutral" în anumite configurații de carcasă și curea, susținând afirmația printr-un set de criterii clare:

  • 100% energie curată pentru fabricație și utilizarea produsului;
  • 30% materiale reciclate sau regenerabile în greutate;
  • 50% din transportul de livrare realizat fără transport aerian;
  • O reducere estimată totală de 75% a emisiilor produsului, diferența fiind compensată prin credite de carbon de calitate înaltă.

În esență, Apple combinase măsuri directe de reducere a emisiilor (energie regenerabilă, materiale reciclate, optimizarea lanțului de aprovizionare) cu compensații pentru partea de emisii pe care pretindea că nu o poate elimina imediat. Această abordare mixtă este comună în industrie: companiile reduc întâi emisiile pe cale directă, apoi folosesc mecanisme de compensare pentru a atinge obiective ambițioase, precum neutralitatea până în 2030.

Totuși, succesul unei asemenea strategii depinde enorm de calitatea și verificabilitatea proiectelor de compensare folosite. În cazul Apple, o mare parte din planul de compensare se baza pe un proiect de împădurire în Paraguay, destinat să acopere partea finală a emisiilor estimate. Dacă proiectele de compensare sunt slab concepute sau greu verificabile pe termen lung, valoarea lor reală în neutralizarea emisiilor este discutabilă.

Acuzații de greenwashing și îngrijorări ecologice

Organizația germană Deutsche Umwelthilfe (DUH), o ONG de mediu activă în Germania și Europa, a acuzat Apple de greenwashing — adică de prezentarea excesiv de optimistă sau înșelătoare a performanțelor de mediu ale produselor. Instanța a dat dreptate ONG-ului, blocând utilizarea etichetei "carbon neutral" în reclame pentru ceasurile Apple.

Ecologii au criticat în special proiectul din Paraguay. În loc de păduri native diverse, proiectul ar fi folosit predominant plantații de eucalipt, o monocultură care poate reduce stabilitatea ecosistemului și afecta biodiversitatea locală. Pe lângă aceasta, instanța a reținut că Apple nu a încheiat contracte pe termen lung pentru cea mai mare parte din terenurile proiectului, fapt care compromite premisa că acele suprafețe vor rămâne protejate și funcționale pentru compensarea emisiilor pe zeci de ani.

Critici tehnice suplimentare vizează și permanența carbonului stocat în biomasa plantată: copacii plantați pot fi retrași, pot arde sau pot fi utilizați în moduri care eliberează ulterior CO2, ceea ce redusește eficiența compensațiilor. În plus, calculul exact al emisiilor evitate sau compensate implică presupuneri despre referința de bază (ce s-ar fi întâmplat fără proiect), care pot fi greu de demonstrat în mod obiectiv.

Pe scurt, nu toate proiectele de compensare sunt egale: cele care păstrează solul și biomasa pe termen lung, care respectă drepturile comunităților locale și care protejează biodiversitatea au valoare reală; proiectele de monocultură sau cele fără garanții pe termen lung ridică semne de întrebare legitime.

Reglementare, reputație și ce urmează

Apple afirmă că rămâne angajată în a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2030, dar un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru Reuters că Apple va renunța la eticheta "carbon neutral" pentru a se alinia noilor reguli UE care restricționează afirmațiile legate de creditele de carbon sau de proiectele net-zero bazate pe compensări. Această mișcare indică o tendință clară: reglementatorii europeni cer un nivel mai înalt de transparență și de verificabilitate pentru declarațiile climatice ale companiilor.

Pentru consumatori, investitori și observatorii din industrie, episodul scoate la iveală două lecții importante. Prima: formulările despre sustenabilitate folosite în marketing pot atrage atenția regulatorilor și publicului dacă nu sunt însoțite de date verificabile și garanții pe termen lung. A doua: pe măsură ce standardele de raportare devin mai stricte (inclusiv cerințe de audit independent și date deschise privind ciclul de viață al produselor), companiile vor trebui să-și îmbunătățească metodologia și transparența pentru a păstra încrederea clienților.

Este probabil ca Apple să-și revizuiască modul în care raportează reducerile de emisii și proiectele de compensare, adoptând formulări mai nuanțate și publicând mai multe date despre metodologie și verificabilitate. Regulatorii europeni — și, posibil, cei din alte regiuni — vor continua să solicite dovezi clare că măsurile de compensare sunt durabile, verificabile și nu dăunează ecosistemelor sau comunităților locale.

În plus, companii mari ca Apple sunt acum sub presiune să prioritizeze reducerile directe de emisii în lanțul lor de valoare (de exemplu, trecerea la electricitate 100% regenerabilă, materiale cu amprentă redusă de carbon, eficientizarea transporturilor și logisticii), reducind astfel dependența de scheme de compensare care pot fi controversate. Aceasta înseamnă investiții adiacente: în inovația materialelor, în proiecte locale de eficiență energetică și în colaborări pe termen lung cu fermieri, comunități și ONG-uri locale pentru soluții de captare a carbonului mai robuste.

Pe termen scurt, consumatorii ar trebui să urmărească comunicările oficiale ale Apple pentru clarificări privind termenii folosiți în descrierile produselor. Pentru sectorul de tehnologie în ansamblu, momentul marchează o recalibrare: companiile trebuie să fie mai conservative în afirmațiile lor ecologice și să ofere dovezi tehnice sau audituri independente care să susțină promisiunile de sustenabilitate.

De asemenea, această situație subliniază importanța unei definiri riguroase a ceea ce înseamnă "neutru în carbon". Pentru mulți experți, neutralitatea reală implică reduceri semnificative verificate reale, urmate doar de compensări de înaltă calitate, pe termen lung, și transparente. Fără aceste elemente, etichetele pot deveni percepute ca instrumente de marketing cu valoare redusă — exact acuzația centrală din acest caz.

Rămâne de văzut cum vor evolua modelele de raportare: este posibil să apară standarde industriale comune, instrumente digitale de urmărire a emisiilor (blockchain pentru trasabilitate, registre publice ale proiectelor de compensare validate), și mai multe auditări independente care să confirme permanența și integritatea proiectelor de compensare. Toate acestea vor contribui la reducerea riscului de greenwashing și la îmbunătățirea credibilității declarațiilor ecologice ale brandurilor mari.

Pe scurt: următorii ani vor fi decisivi. Vom vedea companii adaptându-se la reguli mai stricte, investind mai mult în reducerea directă a emisiilor și sprijinind proiecte de compensare mai robuste și mai transparente. Consumatorii vor avea la dispoziție instrumente și reglementări mai bune pentru a evalua seriozitatea afirmațiilor ecologice.

Sursa: neowin

Lasă un Comentariu

Comentarii