România, la Coada Investițiilor în Cercetare-Dezvoltare: Ce Înseamnă și Cum Putem Redresa Situația

România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria Citeşte întreaga ştire: România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria

România a înregistrat cea mai scăzută alocare bugetară pentru Cercetare și Dezvoltare (R&D) din UE în 2024, cu doar 19,1 euro pe persoană. La nivelul UE, media a fost de 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% față de 2014, potrivit celor mai recente date Eurostat. Citeşte întreaga ştire: România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria

Situația investițiilor în România

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile guvernamentale în Cercetare și Dezvoltare (R&D), conform datelor publicate recent de Eurostat. Această poziție neplăcută pe scara investițiilor publice ridică întrebări serioase despre modul în care țara noastră va putea rămâne competitivă în domeniul inovării, mai ales în contextul accelerat al transformării digitale și al adoptării rapide a noilor tehnologii.

În 2024, România a alocat doar 19,1 euro per locuitor pentru R&D, ceea ce reprezintă cea mai mică sumă dintre toate statele membre UE. Prin comparație, media europeană a atins 284,7 euro pe persoană, evidențiind un decalaj semnificativ care s-a lărgit în ultimul deceniu. Creșterea de 57% la nivelul UE din 2014 până în 2024 sugerează un efort susținut al majorității statelor membre de a impulsiona competitivitatea prin cercetare, dezvoltare și inovare.

România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria Citeşte întreaga ştire: România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria

Topul țărilor din UE la investiții în Cercetare

Conform Eurostat, țări precum Luxemburg (759,2 euro/persoană), Danemarca (586,8 euro/persoană) și Țările de Jos (542,7 euro/persoană) conduc clasamentul investițiilor în Cercetare și Dezvoltare. Aceste state nu numai că oferă finanțare generoasă, dar se evidențiază și prin strategii integrate de dezvoltare, colaborări internaționale și un ecosistem de inovație avansat.

Bulgaria și Ungaria, deși prezente în partea inferioară a clasamentului, alocă totuși mai mult decât România: 38,3 euro/persoană, respectiv 58,7 euro/persoană. Această diferență arată că țări cu un PIB comparativ mai mic își prioritizează investițiile în R&D pentru a-și sprijini evoluția economică, a crește competitivitatea pe piața comună și a impulsiona domenii precum digitalizarea și inteligența artificială.

La nivelul Uniunii Europene, bugetul total alocat pentru cercetare și dezvoltare în 2024 a urcat la 127,9 miliarde de euro, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Față de anul precedent, acest volum de investiții s-a mărit cu 3,4%, iar față de 2014 a înregistrat o creștere de aproape 59,5%. Acest context european favorizează țările care se pot adapta rapid, iar lipsa unor fonduri adecvate în România ar putea însemna o ușoară, dar constantă, rămânere în urmă față de partenerii comunitari.

România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria Citeşte întreaga ştire: România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria

Țările cu cele mai mari creșteri în ultimii 10 ani

Între 2014 și 2024, toate statele membre UE și-au majorat sumele direcționate spre R&D, încercând astfel să încurajeze digitalizarea, inovarea și competitivitatea. Totuși, creșteri spectaculoase au fost observate în:

• Letonia, cu +313% (de la 19,1 la 78,9 euro per persoană) • Slovenia, cu +252% (de la 78,3 la 275 euro per persoană) • Lituania, cu +197% (de la 42,7 la 123 euro per persoană)

Aceste exemple confirmă că o strategie publică bine gândită, concentrată pe dezvoltarea resursei umane și pe infrastructură, poate aduce rezultate notabile într-un interval rezonabil de timp. O astfel de strategie implică nu doar majorarea bugetelor, ci și crearea unor programe dedicate cooperării dintre universități, institute de cercetare și companii private.

Priorități în finanțarea cercetărilor

Datele Eurostat arată că 35,7% din bugetul total al UE pentru R&D este alocat progresului general al cunoștințelor, în special prin fonduri universitare generale. Această direcție asigură cercetări fundamentale și dezvoltă competențe științifice critice pentru viitor, inclusiv în domenii de vârf precum quantum computing, robotică avansată, nanotehnologie și materiale bidimensionale.

Alte domenii de interes identificate la nivel european includ: • 16,6% dedicat progresului cunoștințelor din surse de cercetare non-universitare (institute independente, laboratoare private) • 9,4% pentru tehnologie și producție industrială • 7% pentru sănătate • 6,1% pentru explorare și exploatare spațială

Prin aceste priorități, UE își demonstrează dorința de a încuraja noi idei, de a consolida competitivitatea economică și de a stimula progresul tehnologic în regiunile membre.

România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria Citeşte întreaga ştire: România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria

Implicații pentru România

Rolul central al cercetării și dezvoltării în economia globalizată este incontestabil. Poziția deficitară a țării noastre, cu cele mai scăzute investiții R&D din întreaga UE, poate crea efecte negative în lanț, de la exodul creierelor și până la competitivitatea limitată pe piețele internaționale. Cercetătorii care nu găsesc resurse sau infrastructură adecvată se pot orienta către medii mai favorabile, golind țara de resurse umane valoroase.

În plus, lipsa unei finanțări substanțiale frânează adoptarea rapidă a tehnologiilor emergente – cum ar fi inteligența artificială (AI), digitalizarea în instituțiile publice și private, realitatea extinsă și Big Data. Toate acestea sunt elemente cruciale pentru dezvoltarea industriilor tech, pentru atragerea investițiilor străine și pentru creșterea nivelului de competitivitate a companiilor autohtone.

Experții pun accentul pe nevoia unei strategii clar definite, care să aducă împreună Guvernul, mediul academic, antreprenorii și investițiile private. O creștere substanțială a bugetelor R&D, alături de programe bine coordonate, poate reduce decalajele față de alte state membre și poate accelera ritmul de inovare în domenii sensibile pentru viitor, precum energia verde, securitatea cibernetică și robotica industrială.

Posibile avantaje și oportunități

• Dezvoltarea industriei IT locale: O finanțare mai mare pentru R&D ar impulsiona crearea de startup-uri inovatoare și produse tehnologice cu valoare adăugată înaltă. • Creșterea calității învățământului superior: Universitatile cu resurse financiare substanțiale își pot moderniza laboratoarele, echipamentele și curricula, ceea ce dinamizează piața muncii și competitivitatea internațională a absolvenților. • Extinderea colaborărilor internaționale: Crearea de rețele de parteneriate pentru proiecte de cercetare ar facilita transferul de cunoștințe și accesul la piețe globale. • Atragerea investițiilor străine: Un climat favorabil cercetării aduce investitori interesați de tehnologii disruptive, centre de dezvoltare software și laboratoare pentru testarea unor soluții pilot.

România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria Citeşte întreaga ştire: România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria

Ce sunt investițiile guvernamentale în Cercetare-Dezvoltare?

Investițiile guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare (R&D) în Uniunea Europeană includ fondurile prevăzute în bugetul anual al UE, care pentru anul 2025 este de aproximativ 199,4 miliarde EUR în angajamente totale, cu 6% mai mult decât în 2024. Această creștere reflectă prioritatea tot mai mare acordată cercetării și inovării, mai ales prin programe strategice precum Orizont Europa (Horizon Europe).

Pentru 2025, au fost alocați încă 20 de milioane EUR suplimentari în cadrul Orizont Europa, mențiune care subliniază importanța susținerii proiectelor de inovare digitală, protecția mediului, sănătate publică și dezvoltarea unor tehnologii de vârf, inclusiv inteligență artificială și soluții verzi. Astfel, bugetul UE pentru cercetare și inovare își propune să sprijine domenii critice precum competitivitatea economică, transformarea digitală și tranziția verde.

Aceste eforturi se alătură obiectivelor industriale europene pentru a asigura continuitatea și coerența inițiativelor, astfel încât țările membre să își poată accelera propriile proiecte de dezvoltare. În România, accesarea cât mai eficientă a acestor fonduri nerambursabile devine crucială pentru modernizare, evitând totodată riscul unei disparități și mai mari față de restul UE.

România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria Citeşte întreaga ştire: România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria

Proiecte de dezvoltare și cercetare finanțate prin bani europeni în 2025

Pentru 2025, o parte semnificativă a fondurilor europene alocate cercetării și dezvoltării merge către portofolii de proiecte care să impulsioneze sectoare-cheie, precum sănătatea, mediul, clima, digitalizarea și tehnologiile avansate. Astfel, se urmărește:

• Alocarea a 7,3 miliarde EUR în cadrul programului Orizont Europa pentru susținerea a peste 500 de apeluri de proiecte, care vizează domenii precum AI, digitalizare industrială, dezvoltarea de tehnologii verzi și avută în vedere reducerea amprentei de carbon. • Prioritizarea anumitor arii: 18 teme din sectorul sănătății, cu fonduri de 486 milioane EUR, și 1,6 miliarde EUR dedicate sectorului digital, care include proiecte de robotică, Big Data, realitate extinsă, tehnologie cuantică, fotonică și internet de generație următoare. • Un accent pus pe micile afaceri și startup-uri, prin scheme de capitalizare de până la 50.000 EUR, menite să încurajeze antreprenoriatul inovator atât în România, cât și în restul UE.

Acest sprijin financiar european facilitează accesul la resurse pentru echipe de cercetare, companii de software, producători de echipamente industriale și alte entități interesate de a-și lansa sau extinde proiectele bazate pe tehnologiile emergente. În plus, cercetătorii români pot solicita parteneriate în consorții internaționale, ceea ce aduce un plus de vizibilitate și de expertiză în comunitatea științifică globală.

Pași necesari pentru reducerea decalajului

Pentru ca România să nu rămână în urmă, experții din domeniul R&D și reprezentanții sectorului privat propun o serie de măsuri urgente:

1) Creșterea bugetelor publice: Alocarea unui procent mai mare din PIB pentru cercetare, astfel încât să se îmbunătățească infrastructura de laborator, salariile cercetătorilor și motivația tinerilor de a rămâne în mediul academic. 2) Simplificarea accesului la fonduri europene: Implementarea unor proceduri clare și transparente care să permită un flux mai rapid și mai ușor de finanțare către proiectele românești. 3) Colaborări public-privat: Dezvoltarea unor hub-uri de inovație și a centrelor de excelență care să reunească mediul universitar cu cel de afaceri, încurajând soluții aplicate în inteligența artificială, securitatea cibernetică și robotică. 4) Atracția de investitori străini: Impulsionarea parteneriatelor cu mari companii globale, încurajând instalarea centrelor de cercetare și dezvoltare pe teritoriul României. 5) Programe de retenție a cercetătorilor: Crearea unui mediu universitar și profesional atractiv, cu granturi și burse competitive, astfel încât cei mai talentați absolvenți și specialiști să își continue munca de inovație în țară.

Relevanța pe piața tehnologică

O investiție consistentă în cercetare și dezvoltare aduce beneficii tangibile nu doar în plan economic, ci și social. De la îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor medicale, la consolidarea unei culturi tehnologice care să sprijine competitivitatea companiilor, R&D este în centrul oricărei strategii de viitor. Țările care prioritizează aceste investiții se poziționează drept lideri globali în domenii precum automotive, internetul lucrurilor (IoT), securitate cibernetică și tehnologii verzi.

În cazul României, având în vedere ritmul alert al adoptării soluțiilor digitale, există un potențial semnificativ pentru start-up-uri și proiecte IT inovatoare. Cu toate acestea, fără finanțare adecvată și politici publice coerente, acest potențial riscă să rămână nevalorificat, în timp ce alte economii regionale, cum ar fi Polonia sau Cehia, își avansează pozițiile prin stimularea intensivă a sectorului R&D.

Concluzie

Menținerea României pe ultimul loc în UE la capitolul investiții în Cercetare și Dezvoltare este un semnal de alarmă cu multiple implicații. Indiferent că discutăm despre adoptarea inteligenței artificiale, avansul realității extinse, competitivitatea industrială sau formarea noilor generații de specialiști, cercetarea rămâne un element fundamental pentru prosperitatea de mâine. Practicile și proiectele menționate de Eurostat, susținute de fondurile UE, arată că există soluții și oportunități de dezvoltare – cu condiția ca România să își asume, la nivel guvernamental și privat, o strategie fermă pentru ridicarea nivelului de finanțare și a calității cercetării.

România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria Citeşte întreaga ştire: România investește cei mai puțini bani pentru Cercetare-Dezvoltare dintre țările UE, jumătate față de Bulgaria

Prin măsuri coordonate și printr-o viziune pe termen mediu și lung, există speranța ca România să poată recupera o parte din decalaj și să devină un jucător mai relevant, atât pe scena europeană, cât și pe cea mondială, în ceea ce privește tehnologia, digitalizarea și inovarea.