Potrivit unei noi evaluări realizate de o comisie convocată de The Lancet privind amenințările la adresa sănătății globale în secolul XXI, un război nuclear și utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale ar putea deschide, în următorii 75 de ani, o cale plauzibilă către extincția umană până în 2100. Comisia a identificat 17 amenințări majore pentru sănătatea umană și susține că există măsuri posibile pentru fiecare dintre ele.
Raportul plasează aceste două riscuri într-un catalog mai amplu de pericole. Documentul evidențiază interconectarea acestor probleme și arată că deciziile luate de liderii de astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea generațiilor viitoare.
Cum au fost clasificate amenințările
Cercetătorii au clasificat amenințările estimând anii de viață sănătoasă care ar putea fi pierduți din cauza bolilor, dizabilităților sau deceselor premature, folosind indicatorul anilor de viață ajustați în funcție de dizabilitate, cunoscut sub numele de DALYs. Calculele s-au bazat pe tendințele actuale și au luat în calcul atât scenarii optimiste, cât și pesimiste.
Comisia afirmă că un conflict nuclear ar putea ridica suficiente particule în straturile superioare ale atmosferei pentru a bloca lumina solară și a declanșa foamete pe scară largă. De asemenea, avertizează că utilizările rău intenționate ale IA ar putea include eforturi de proiectare a armelor biologice. Experții implicați în evaluare au estimat că probabilitatea acestor scenarii de extincție este mică, dar nu inexistentă.
Dincolo de aceste două riscuri, comisia enumeră alte 15 amenințări care, cumulat, ar putea duce la pierderea a peste un miliard de ani de viață sănătoasă. Printre acestea se numără poluarea aerului, rezistența antimicrobiană, subnutriția infantilă, criza climatică, conflictele armate convenționale, reducerea ajutorului internațional, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelurile scăzute de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.
Pentru a fi inclusă pe listă, o amenințare trebuia să aibă potențialul de a afecta pe scară largă sănătatea umană și să existe măsuri plauzibile pentru abordarea ei. Raportul subliniază că amenințările predominante diferă de la o regiune la alta. În țările cu venituri ridicate, bolile netransmisibile, precum obezitatea și tulburările de sănătate mintală, reprezintă o parte mai mare din povară. În țările cu venituri mici, factori precum nivelul redus de educație au o importanță mai mare.
Comisia estimează că prăbușirea sau reducerea severă a ajutorului internațional pentru sănătate ar putea duce, până în 2100, la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă. Aproape 70% din această povară ar reveni Africii subsahariene, regiune care se confruntă și cu subnutriția infantilă.
Lasă un comentariu
Comentarii
Niciun comentariu încă. Fii primul.