Rețelele sociale depășesc știrile tradiționale în lume

Deschide-ți telefonul. Unde te uiți mai întâi când se întâmplă ceva important? Pentru un număr tot mai mare de persoane din întreaga lume, răspunsul nu mai este televizorul sau prima pagină; este un feed social.

Această schimbare nu este doar anecdotică. Reuters Institute de la Oxford a chestionat 100.000 de persoane din 48 de țări și a constatat că 54% au declarat că au folosit rețele sociale pentru știri cel puțin o dată în ultimele zile, depășind 51% care s-au orientat către canale tradiționale precum TV, radio sau site-uri de știri. Respondenții puteau selecta mai multe surse, dar direcția este clară: imediativitatea și accesul direct înlocuiesc acum vechii gardieni ai informației.

La nivel global, 30% dintre respondenți au numit platformele sociale sau rețelele video drept principala lor sursă săptămânală de știri, în creștere față de 22% în 2020. Pentru persoanele între 18 și 24 de ani, cifra sare la 52%. Atenție scurtă? Poate. Sau o apetență mai mare pentru conținut care se consumă cu viteza unui scroll.

De ce această creștere? Obiceiurile s-au schimbat în timpul pandemiei și nu s-au inversat complet. Canalele tradiționale au înregistrat scăderi constante ale audienței din 2020. Mulți utilizatori spun că platformele sociale sunt pur și simplu mai bune pentru a urmări poveștile care se dezvoltă rapid. Alții recunosc că se uită mai puțin la TV decât înainte.

Contextul contează, de asemenea. În țările în care platformele sociale domină conversația publică, nemulțumirile legate de modul în care mass-media tradițională acoperă războaiele și crizele sunt frecvente. Aproape 40% dintre persoanele sub 35 de ani din sondaj au spus că social media este cea mai bună cale de a urmări conflicte precum cele din Iran sau Gaza, în timp ce cohortele mai în vârstă încă se bazează pe televiziune și site-uri de știri consacrate.

Aceasta nu este uniformă pe hartă. Canalele tradiționale rămân opțiunea principală în locuri precum Marea Britanie, Germania, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, Austria, Belgia, Olanda, Irlanda și Croația, împreună cu mai multe piețe din Asia. Încrederea în instituții cu tradiție și o dependență mai redusă de creatori individuali mențin brandurile tradiționale la suprafață în aceste țări.

Cercetătorii subliniază că nu este vorba despre o prăbușire bruscă, ci despre o reordonare graduală. Totuși ritmul contează: asistăm la un reper în comunicare. Noile instrumente complică și mai mult tabloul. Inteligența artificială deja schimbă peisajul, 10% dintre oameni au spus că au folosit IA ca sursă de știri în ultima săptămână, o amprentă mică dar semnificativă.

Deci unde îi lasă asta pe jurnaliști și redacții? Ei se confruntă cu o alegere care pare, simultan, evidentă și urgentă: să parieze pe calitate și verificare sau să cedeze narațiunea vitezei și spectacolului. Mulți vor încerca ambele abordări, experimentând cu formate care funcționează în feed-uri fără a sacrifica acuratețea.

Rezultatul final va modela înțelegerea publică, dezbaterea civică și viteza cu care se poate răspândi dezinformarea. Platformele sociale au devenit piața centrală, dar sunt și un bazar zgomotos. Modul în care gestionăm acest amestec și modul în care platformele, autoritățile de reglementare și redacțiile se adaptează vor defini capitolul următor al erei informației.